Join the new world

Mierea ... e miere!
Mierea aproape naturala se cunoste dintr-un milion 😛

nu imi place mierea... prea dulce

mierea are fructoza ori glucoza ??

Chiar nu stiu 🙁

de ce intreb pentru a clarifica niste lucruri legate de slabire... noi stim ca slabim atunci cind cheltuim mai multa energie kcal decit ne alimentam... iar cantuitatea de calorii depinde cit de banal nu ar fi de cantitatea de mincare zilnica consumata si e simplu, daca nu tii foame nu maninci... se spune ca fructoza nu da semnal in organism ca ai mincat si te-ai saturat, spre deosebire de glucoza! e o faza acolo cu insulina, glucoza activeaza insulina, iar insulina alimenteaza organizmul cu glucoza si paralel da informatie ca ai primit doza si esti satul... fructoza nu activeaza insulina insa e absorbita la fel de organizm ca si glucoza cu acelasi scop... stiu precis ca fructoza e in fructe si chiar daca fructele sunt de folos organizmului vitamine, minerale si altele, de ele nu te saturi si deci risti sa maninci o doza fara control, deci bagi multe calorii... de fapt eu vreau sa decid cu ce sa inlocuesc zaharul propriu zis din ciai: intre a baga miere in ciai sau asa numitul "saharo-zameniteli"

Mierea nu o poti consuma in cantitati industriale. Cel putin eu nu pot 🙂 . In stupi se baga si zahar ,toamna- iarna - si un pic din primavara. dIn zahar isi iau albinele energia, nu gasesc polen si nectar in perioada asta.
Am vizitat stupina unuia dintre cei mai mari apicultori ai ţării, Dan Puişoru, preşedintele Asociaţiei Apicultorilor Profesionişti „Albina Râmniceană“, pentru a afla cum se prezintă o familie de albine în lunile de iarnă.

La începutul anului albinele încep să-şi reia ritmul biologic. Din prima decadă a lunii ianuarie matca începe să depună ponta în familia de albine, chiar şi când afară sunt temperaturi negative. Nu trebuie să uităm, însă, că am trecut printr-o toamnă lungă, călduroasă. Apoi a venit o iarnă capricioasă, cu temperaturi ridicate, care poate induce în eroare familia de albine.

„Albina de iernare este diferită de cea de vară, pentru că aportul de polen şi nectar pe care l-a consumat în toamnă formează aşa-numitul corp gras, în care se acumulează rezervele de proteină necesare supravieţuirii perioadei de iernare, până la apariţia noilor pomi, a florilor şi a bazei melifere.“ Am mai aflat de la Dan Puişoru că un kg de albine, adică aproximativ 15.000 de indivizi, consumă în perioada noiembrie-martie 6,5-7 kg de miere. Această cantitate trebuie administrată în locul potrivit din cuibul familiei de albine, astfel încât mâncarea să se afle în apropierea ghemului de iernare, mai precis, deasupra acestuia. Când temperaturile sunt ridicate ghemul se „afânează“, iar când este ger se „compactează.“

Familia de albine trebuie să fie bine împachetată, dar nu închisă ermetic. Este nevoie de cel puţin un metru cub de aer în interiorul stupului. Cei mai nocivi factori sunt umiditatea şi curenţii de aer. În primele luni ale anului nu este indicată deschiderea stupului, aşa încât e necesară o pregătire minuţioasă şi făcută din timp. Domnul Puişoru a deschis unul pentru a ne demonstra că într-o iarnă uşoară ca aceasta o ramă poate fi încărcată cu miere chiar şi în proporţie de 75%.

„Dacă totuşi familia de albine nu are hrană suficientă, apicultorul trebuie să intervină cu o hrană de completare. Lucrările cele mai importante încep în prima decadă a lunii august. Se spune că la 1 august 2013, de exemplu, începe anul de apicultură 2014. De atunci apicultorul profesionist trebuie să intervină cu anumite lucrări tehnologice, astfel încât familia să fie puternică la intrarea în iarnă. Concret: să schimbe reginele, să asigure spaţiul de ouat la reginele tinere, să completeze rezervele de hrană, să stimuleze familia de albine pentru noile generaţii de puiet, să efectueze tratamentele antivarroa conştiincios“, a detaliat Dan Puişoru. „Pe timpul unui sezon apicol contra parazitului varroa se efectuează 5 tratamente: 3 în toamnă şi 2 primăvara“, a completat domnia sa.

Întrebat cum hrăneşte albinele în condiţiile actuale, apicultorul ne-a arătat diferite tipuri de hrană pe bază de fructoză, glucoză, maltoză şi ne-a mai informat că ar putea crea, în condiţii gospodăreşti, o pastă proteică alcătuită din zahăr farin şi miere: 8 kg de zahăr pudră, 2 kg de miere şi 350 ml de Apiprotostop, care este un extract de plante ce ajută la reglarea tractului digestiv al albinei.

Apiprotostop este un extract inventat de Dan Puişoru, acesta fiind chiar pe cale de a-l omologa. Întrebat ce conţine, ne-a informat: „Este un amestec de plante care ajută familia de albine să treacă mai uşor peste sezonul de iernare şi, totodată, o fortifică pentru viitorul sezon de primăvară. Avem în componenţă anumite tincturi din plantele deosebite care conţin tananţii – coada-şoricelului, muşeţel, sunătoare şi gălbenele, principalele plante din acest extract –, pelin, busuioc, cimbru, anason, levănţică, tinctură de usturoi... Aceste extracte din 14 plante, împreună cu cele enumerate mai devreme, reprezintă o bună hrană de iernare.“

Marin DOROBANŢU

Da , am citit si eu asta mai demult , dar mierea de mana are si dezavantaje
procesul de productie al mierii de mana le uzeaza mai multpe albine , si astfel mor mai repede.
aparatul lor digestiv nu reuseste sa digere in totalitate mierea de mana astfel intestinele lor se umplu rapid cu reziduri.
Pe timpul iernarii, daca albinele consuma miere de mana si vremea nu le permite zboruri de curatire, acestea pot muri din motivul mentionat mai sus.

aceasta este folosita doar pentru scopuri terapeutice, asa da de inteles articolul. mierea normala e altfel.

N-am adaugat multe beneficii , dar oricum din ce am scris e clar ca nu e doar pentru scopuri terapeutice

foarte interesant, parca is mai specialist dupa atita informare

hm oare cat este ptetul ei pe piata ?

Depinde pe care piata

da probabil difera cum este acolo si la ce pret ajunge in Romania

In romania in jur la 25-40 lei cred

[removed]

Propaganda bolşevică se accelerează!