Pacea musonica. Un mason vorbeste.
Day 1,152, 08:19
•
Published in Romania 
•
by
•
by ghishae
motto: daca faci pipi impotriva vantului, fii pregatit sa te stropesti
Un pic de istorie: Cum ajungi o tara mare.
Jocul asta care ne mananca zilele si noptile se bazeaza ca orice adunatura de biti pe numere. Ca sa ajungi mare trebuie ca numerele sa fie in favoarea ta. Fie ca discuti de numarul de “golzi”, numarul de strenght point sau numarul de cetateni, in general cel care e mai mare castiga. Acest lucru este valabil atat la nivel micro, unde goldul aduce medalii pe campul de lupta individului cat si la nivel macro unde numarul de useri aduce regiuni unei tari.
Continuand discutia la nivel macro, exista doar 2 moduri in care poti avea suficienti cetateni ca sa ai pretentii la un loc fruntas.
Unul din ele este prin fertilizare in vitro. Rezultatul acestei fertilizari este o suma de “useri” fara suflet care vor fi mulsi si sacrificati rapid ( in general la nivelul 15 ) pe altarul patriei.
Cel de-al doilea e sa te bazezi pe frustrarile reale al oamenilor. Fie ca discutam de nationalism sau de scarba fata de ceea ce se intampla in viata de zi cu zi, multi useri vin sa caute in joc o alinare a acestor frustrari. Acest tip de jucatori au toate sansele sa ramana in joc mult peste pragmaticul nivel 15 si sa genereze valoare adaugata in afara de omnipresentul damage pentru patrie. Prin valoare adaugata ma refer la strategii, controverse, scandaluri, prietenii, adica sa isi aduca contributia la viata comunitatii, care comunitate, atat timp cat este vie, va atrage si alti utilizatori si se va perpetua specia intr-un mod natural.
Desi in fiecare tara exista un mix intre cele 2 solutii, fiecare strategie nationala e directionata intr-o proportie majora catre una din ele. In general tarile care rl se confrunta cu probleme si au o istorie zbuciumata reusesc sa scape fara munca prin metoda a doua. Exemple in acest sens sunt Romania, Croatia, Ungaria si mai nou Bulgaria. Cele care nu au acest lux sunt obligate sa aleaga solutia in vitro, cum a fost marele babyboom polonez.
Romania si Ungaria: o eterna poveste de dragoste.
Romania si Ungaria traiesc intr-o simbioza perfecta. Fiecare din ele are nevoie de cealalta pentru a prospera. Pentru ca ambele tari se bazeaza preponderent pe oameni si nu pe roboti. Si oamenii au nevoie de un adversar puternic ca sa se imbunatateasca. Cand am intrat in joc, Romania era deja in esalonul fruntas iar Ungaria era ca si inexistenta. Cand am plecat din joc Romania tocmai pierduse hegemonia si Ungaria se pregatea sa ii ia locul. Cand m-am intors in joc Ungaria era fruntasa si Romania era o putere de rangul 2.
Romania a ajuns mare din motive nationaliste. Primii jucatori au vrut sa joace un joc gandit de un conational. Ungaria a ajuns mare tot din motive nationaliste, au facut un incredibil de reusit babyboom dupa ce Alex Craciun si-a atarnat prima izmeana de parlamentul din Budapesta.
Daca maine oricare din aceste tari va disparea, si puterea celeilate are zilele numarate. Si asta nu numai din motive nationaliste, ci si pentru ca ambele tari joaca foarte bine, in echipe. Am ras Rusia de vreo 2 ori ( si daca e vreo natie mai urata de romani decat ungaria, aia e rusia ), am ras Bulgaria, am ras Ukraina, ne-am unit cu Moldova, am cucerit jumatate de glob dar niciodata nu ne-am bucurat mai mult decat in clipele in care am sters Ungaria de pe harta. O victorie e mare doar cand si adversarul e pe masura.
Si totusi, doar cifrele?
Spuneam mai devreme ca pentru a castiga in joc trebuie sa ai cifrele de partea ta. Asa a fost si in prima campanie impotriva Ungariei, cunoscuta de istorici drept WWI. Noi eram mai multi, mai bogati, mai avansati in skill-uri. Victoria era clara si stergerea Ungariei nu s-a realizat doar din cauza interventiei adminilor.
Si totusi dupa acea campanie le-am dat o mana nesperata de ajutor ungurilor care au reusit sa aduca in joc cateva mii de conationali. Imi place sa spun ca actualul popor ungar are ca mama pe Quicksilver ( unguroiaca care a scris articolul prin care au intrat ungurii in joc ) si ca tata pe Han Solo ( un roman pe care ungurii il urau atat de tare incat au ramas in joc in buna masura pentru a-l distruge ). Aceasta generatie de jucatori a crescut si a devenit puternica. Si a ramas in joc. Si numarul lor depaseste bine populatia noastra activa.
Si totusi chair daca ei sunt mai multi, si au avut nenumarate victorii, in razboiul nostru direct, practic singurul care conteaza, scorul ne este net favorabil. Am reusit sa ii aducem in 2 regiuni in mai 2010 si am reusit sa ii stergem acum 2 luni. Cum de e posibil asa ceva? Ei bine cateodata, prea rar pentru gustul meu, se intampla ca o strategie sa rastoarne cifrele.
Nu stiu cum se face ( dar sunt mandru de asta ) ca periodic apare cate o trupa de romani care gasesc o astfel de strategie si ne ofera cate o victorie mare impotriva unui adversar mare. Evident ca treaba asta e reciproca, si adversarul fiind mare se va dumiri intr-un final si va contracara.
Gambitul damei si arbitrul.
Gambitul este acea strategie in jocul de sah care presupune sacrificiul unei piese pentru un castig viitor. Orice strategie castigatoare in erepublik se bazeaza pe un astfel de sacrificiu, pentru ca tendinta arbitrului ( preabinehulitul admin ) este sa echilibreze sansele si sa nu permita nimanui sa castige jocul.
Sacrificiul initial este necesar pentru a a trimite adversarul intr-o directie gresita. Un exemplu recent de astfel de strategie este sacrificiul Ungariei care a cedat perla coroanei ( budapesta ) pentru a elibera regiunile rusesti prin razboaie de rezistenta. Evident ca strategia lor a reusit pentru ca ne-au adormit vigilenta si ne-am crezut imbatabili.
Sa revenim la arbitrul de care vorbeam mai sus. Acest arbitru intervine cu diverse ocazii in dinamica jocul incercand sa echilibreze jocul ca sa isi adune si mai multi clienti. Numai ca, asa cum stiim cu totii, orice arbitru jucator este predispus la greseli. Si cam de fiecare data cand arbitrul mai modifica ceva, lasa o portita pentru adevaratii strategi pentru o victorie mare.
Un exemplu relevant in acest sens este schimbarea activari mpp-urilor aparuta dupa versiunea rising a jocului. Romanii fiind baieti destepti au inteles ca cei care preiau primii initiativa vor avea de castigat o masa critica care va fi greu de stopat. Zis si facut. Yellow in budapest.
Evident ca si acel yellow in budapest a avut nevoie de un sacrificiu, acesta fiind renuntarea la regiunile rusesti pe care le detineam. O parte din noi intuisera strategia ungariei si eram constienti de prioritatile lor. Am riscat pentru potul cel mare si am reusit. Planuisem in schimb sa pastram contactul cu Rusia dar aici sacrificiul ungurilor a dat roade.
Foarte recent arbitrul a introdus noi schimbari pe ici pe colo, si anume in locurile esentiale: modulul economic. Schimbarile creeaza oportunitati, oportunitatile pot fi fructificate numai printr-un sacrificiu. Zilele trecute s-a incercat un asftel de sacrificiu pentru ca o modificare in modulul economic a generat o oportunitate.Un sacrificiu de imagine in principal. Numele lui: pacea.
Unde dai si unde crapa. Sau cand sunt mai bune clonele.
Dupa cum am punctat mai sus, o suita de oameni in carne si oase sunt cei care au adus glorie Romaniei in diferite perioade. Oameni care se implica, muncesc, gandesc si gasesc solutii. Oameni valorosi, implicati si mandrii. Oamenii care in 99% sunt mai buni decat 100 de clone.
Dar exista totusi un 1% cand chiar si o clona de level 6 e mai buna decat un astfel de om. Si anume atunci cand orgoliul personal impinge omul sa uite ca noi cu totii jucam in esenta pentru acel steag de sub avatar.
Oamenii valorosi sunt tot timpul orgoliosi. Au pareri ferme si argumente cu care sa le sustina. Si invitabil apar conflicte interpersonale. Din astfel de conflicte se creeaza oportunitati pentru adversarii nostrii. Recent 2 jucatori mari ( romani ) au dat unul in celalalt si a crapat EDEN-ul. Si conflictul nu s-a stins din pacate si creeaza in continuare oportunitati pentru dusmani.
Eu plec de la premiza ca toti jucatorii romani care au un anumit grad de implicare in joc, incepand cu impresio si terminand cu brouvi nu vor decat binele romaniei. Din pacate jocul ne obliga ca deciziile importante sa fie pana la urma la mana unui grup restrans de oameni. Iar cand un jucator mare nu intelege proverbul romanesc “ce tie nu-ti place altuia nu-i face” isi alege o pozitie confortabila de opozant si vaneaza greselile altora. Pentru ca nu-i asa, numai cine nu munceste nu greseste.
In loc de final: Partea invizibila a icebergului
Luptele in joc se dau pe 2 planuri: cel vizibil , al campului de lupta si cel invizibil al negocierilor duse pe canale private. Erepublik se joaca 80% din timp pe chat-uri. Acolo descoperi omul. Acolo iti faci prieteni sau opozanti. Acolo se duc negocieriile si acolo se stabilesc strategiile.
In ultimele zile canalele de irc au turuit la foc continuu datorita noii configuratii geopolitice. S-a scris mult despre aceasta situatie in presa, dar mare parte din ceea ce s-a scris face parte din strategia unuia sau altuia. Asta pentru ca totul era inca in suspans iar presa din erepublik, in mai mare masura decat cea din real life, are ca principal scop manipularea.
Am avut o perioada plina de “desecretizari” de loguri care au fost aruncat pe piata pentru beneficiul unuia sau altuia. Am avut o abundenta de vanatori de vrajitoare, care urmareau clar o strategie. Polonezii spre exemplu au declansat o adevarata avanlansa de articole impotriva Romaniei dintr-un motiv pe care il cunoastem cu totii.
Ceea ce nu am vazut insa in presa din pacate a fost un raspuns pe masura a celor incriminati, si asta dintr-un motiv care poate parea pueril: lipsa de timp. Realitatea este ca atunci cand joci cu oameni ai mai mult de lucru decat atunci cand te joci cu clone, sau atunci cand te joci singur. Chiar si in aceste conditii aceasta este o greseala impardonabila, o greseala care a dus la distrugerea unei strategii pe care eu o banuiam castigatoare, o strategie la care s-a muncit mult.
Aceasta este greseala pe care a facut-o echipa de la conducere, pentru ca atunci cand vrei sa impui sacrificii unor oameni faci pipi impotriva vantului, iar cand faci pipi impotriva vantului trebuie sa fii pregatit ca o sa te stropesti.
Acest articol este prea putin si prea tarziu. Publicarea lui e o optiune personala care vine dupa 10 zile de munca nebuna si fun si dupa o mare infrangere. Am ales un stil mai ecliptic pentru a nu fi interpretat ca si articol electoral si a influenta soarta alegerilor de partid de astazi. Poate maine, daca e cazul si moodul voi mai scrie cate ceva. Sau poate ma vor omora masonii pentru ca am incalcat legea tacerii
ghishae, un mason care da mult prea multe clickuri pe zi.
Un pic de istorie: Cum ajungi o tara mare.
Jocul asta care ne mananca zilele si noptile se bazeaza ca orice adunatura de biti pe numere. Ca sa ajungi mare trebuie ca numerele sa fie in favoarea ta. Fie ca discuti de numarul de “golzi”, numarul de strenght point sau numarul de cetateni, in general cel care e mai mare castiga. Acest lucru este valabil atat la nivel micro, unde goldul aduce medalii pe campul de lupta individului cat si la nivel macro unde numarul de useri aduce regiuni unei tari.
Continuand discutia la nivel macro, exista doar 2 moduri in care poti avea suficienti cetateni ca sa ai pretentii la un loc fruntas.
Unul din ele este prin fertilizare in vitro. Rezultatul acestei fertilizari este o suma de “useri” fara suflet care vor fi mulsi si sacrificati rapid ( in general la nivelul 15 ) pe altarul patriei.
Cel de-al doilea e sa te bazezi pe frustrarile reale al oamenilor. Fie ca discutam de nationalism sau de scarba fata de ceea ce se intampla in viata de zi cu zi, multi useri vin sa caute in joc o alinare a acestor frustrari. Acest tip de jucatori au toate sansele sa ramana in joc mult peste pragmaticul nivel 15 si sa genereze valoare adaugata in afara de omnipresentul damage pentru patrie. Prin valoare adaugata ma refer la strategii, controverse, scandaluri, prietenii, adica sa isi aduca contributia la viata comunitatii, care comunitate, atat timp cat este vie, va atrage si alti utilizatori si se va perpetua specia intr-un mod natural.
Desi in fiecare tara exista un mix intre cele 2 solutii, fiecare strategie nationala e directionata intr-o proportie majora catre una din ele. In general tarile care rl se confrunta cu probleme si au o istorie zbuciumata reusesc sa scape fara munca prin metoda a doua. Exemple in acest sens sunt Romania, Croatia, Ungaria si mai nou Bulgaria. Cele care nu au acest lux sunt obligate sa aleaga solutia in vitro, cum a fost marele babyboom polonez.
Romania si Ungaria: o eterna poveste de dragoste.
Romania si Ungaria traiesc intr-o simbioza perfecta. Fiecare din ele are nevoie de cealalta pentru a prospera. Pentru ca ambele tari se bazeaza preponderent pe oameni si nu pe roboti. Si oamenii au nevoie de un adversar puternic ca sa se imbunatateasca. Cand am intrat in joc, Romania era deja in esalonul fruntas iar Ungaria era ca si inexistenta. Cand am plecat din joc Romania tocmai pierduse hegemonia si Ungaria se pregatea sa ii ia locul. Cand m-am intors in joc Ungaria era fruntasa si Romania era o putere de rangul 2.
Romania a ajuns mare din motive nationaliste. Primii jucatori au vrut sa joace un joc gandit de un conational. Ungaria a ajuns mare tot din motive nationaliste, au facut un incredibil de reusit babyboom dupa ce Alex Craciun si-a atarnat prima izmeana de parlamentul din Budapesta.
Daca maine oricare din aceste tari va disparea, si puterea celeilate are zilele numarate. Si asta nu numai din motive nationaliste, ci si pentru ca ambele tari joaca foarte bine, in echipe. Am ras Rusia de vreo 2 ori ( si daca e vreo natie mai urata de romani decat ungaria, aia e rusia ), am ras Bulgaria, am ras Ukraina, ne-am unit cu Moldova, am cucerit jumatate de glob dar niciodata nu ne-am bucurat mai mult decat in clipele in care am sters Ungaria de pe harta. O victorie e mare doar cand si adversarul e pe masura.
Si totusi, doar cifrele?
Spuneam mai devreme ca pentru a castiga in joc trebuie sa ai cifrele de partea ta. Asa a fost si in prima campanie impotriva Ungariei, cunoscuta de istorici drept WWI. Noi eram mai multi, mai bogati, mai avansati in skill-uri. Victoria era clara si stergerea Ungariei nu s-a realizat doar din cauza interventiei adminilor.
Si totusi dupa acea campanie le-am dat o mana nesperata de ajutor ungurilor care au reusit sa aduca in joc cateva mii de conationali. Imi place sa spun ca actualul popor ungar are ca mama pe Quicksilver ( unguroiaca care a scris articolul prin care au intrat ungurii in joc ) si ca tata pe Han Solo ( un roman pe care ungurii il urau atat de tare incat au ramas in joc in buna masura pentru a-l distruge ). Aceasta generatie de jucatori a crescut si a devenit puternica. Si a ramas in joc. Si numarul lor depaseste bine populatia noastra activa.
Si totusi chair daca ei sunt mai multi, si au avut nenumarate victorii, in razboiul nostru direct, practic singurul care conteaza, scorul ne este net favorabil. Am reusit sa ii aducem in 2 regiuni in mai 2010 si am reusit sa ii stergem acum 2 luni. Cum de e posibil asa ceva? Ei bine cateodata, prea rar pentru gustul meu, se intampla ca o strategie sa rastoarne cifrele.
Nu stiu cum se face ( dar sunt mandru de asta ) ca periodic apare cate o trupa de romani care gasesc o astfel de strategie si ne ofera cate o victorie mare impotriva unui adversar mare. Evident ca treaba asta e reciproca, si adversarul fiind mare se va dumiri intr-un final si va contracara.
Gambitul damei si arbitrul.
Gambitul este acea strategie in jocul de sah care presupune sacrificiul unei piese pentru un castig viitor. Orice strategie castigatoare in erepublik se bazeaza pe un astfel de sacrificiu, pentru ca tendinta arbitrului ( preabinehulitul admin ) este sa echilibreze sansele si sa nu permita nimanui sa castige jocul.
Sacrificiul initial este necesar pentru a a trimite adversarul intr-o directie gresita. Un exemplu recent de astfel de strategie este sacrificiul Ungariei care a cedat perla coroanei ( budapesta ) pentru a elibera regiunile rusesti prin razboaie de rezistenta. Evident ca strategia lor a reusit pentru ca ne-au adormit vigilenta si ne-am crezut imbatabili.
Sa revenim la arbitrul de care vorbeam mai sus. Acest arbitru intervine cu diverse ocazii in dinamica jocul incercand sa echilibreze jocul ca sa isi adune si mai multi clienti. Numai ca, asa cum stiim cu totii, orice arbitru jucator este predispus la greseli. Si cam de fiecare data cand arbitrul mai modifica ceva, lasa o portita pentru adevaratii strategi pentru o victorie mare.
Un exemplu relevant in acest sens este schimbarea activari mpp-urilor aparuta dupa versiunea rising a jocului. Romanii fiind baieti destepti au inteles ca cei care preiau primii initiativa vor avea de castigat o masa critica care va fi greu de stopat. Zis si facut. Yellow in budapest.
Evident ca si acel yellow in budapest a avut nevoie de un sacrificiu, acesta fiind renuntarea la regiunile rusesti pe care le detineam. O parte din noi intuisera strategia ungariei si eram constienti de prioritatile lor. Am riscat pentru potul cel mare si am reusit. Planuisem in schimb sa pastram contactul cu Rusia dar aici sacrificiul ungurilor a dat roade.
Foarte recent arbitrul a introdus noi schimbari pe ici pe colo, si anume in locurile esentiale: modulul economic. Schimbarile creeaza oportunitati, oportunitatile pot fi fructificate numai printr-un sacrificiu. Zilele trecute s-a incercat un asftel de sacrificiu pentru ca o modificare in modulul economic a generat o oportunitate.Un sacrificiu de imagine in principal. Numele lui: pacea.
Unde dai si unde crapa. Sau cand sunt mai bune clonele.
Dupa cum am punctat mai sus, o suita de oameni in carne si oase sunt cei care au adus glorie Romaniei in diferite perioade. Oameni care se implica, muncesc, gandesc si gasesc solutii. Oameni valorosi, implicati si mandrii. Oamenii care in 99% sunt mai buni decat 100 de clone.
Dar exista totusi un 1% cand chiar si o clona de level 6 e mai buna decat un astfel de om. Si anume atunci cand orgoliul personal impinge omul sa uite ca noi cu totii jucam in esenta pentru acel steag de sub avatar.
Oamenii valorosi sunt tot timpul orgoliosi. Au pareri ferme si argumente cu care sa le sustina. Si invitabil apar conflicte interpersonale. Din astfel de conflicte se creeaza oportunitati pentru adversarii nostrii. Recent 2 jucatori mari ( romani ) au dat unul in celalalt si a crapat EDEN-ul. Si conflictul nu s-a stins din pacate si creeaza in continuare oportunitati pentru dusmani.
Eu plec de la premiza ca toti jucatorii romani care au un anumit grad de implicare in joc, incepand cu impresio si terminand cu brouvi nu vor decat binele romaniei. Din pacate jocul ne obliga ca deciziile importante sa fie pana la urma la mana unui grup restrans de oameni. Iar cand un jucator mare nu intelege proverbul romanesc “ce tie nu-ti place altuia nu-i face” isi alege o pozitie confortabila de opozant si vaneaza greselile altora. Pentru ca nu-i asa, numai cine nu munceste nu greseste.
In loc de final: Partea invizibila a icebergului
Luptele in joc se dau pe 2 planuri: cel vizibil , al campului de lupta si cel invizibil al negocierilor duse pe canale private. Erepublik se joaca 80% din timp pe chat-uri. Acolo descoperi omul. Acolo iti faci prieteni sau opozanti. Acolo se duc negocieriile si acolo se stabilesc strategiile.
In ultimele zile canalele de irc au turuit la foc continuu datorita noii configuratii geopolitice. S-a scris mult despre aceasta situatie in presa, dar mare parte din ceea ce s-a scris face parte din strategia unuia sau altuia. Asta pentru ca totul era inca in suspans iar presa din erepublik, in mai mare masura decat cea din real life, are ca principal scop manipularea.
Am avut o perioada plina de “desecretizari” de loguri care au fost aruncat pe piata pentru beneficiul unuia sau altuia. Am avut o abundenta de vanatori de vrajitoare, care urmareau clar o strategie. Polonezii spre exemplu au declansat o adevarata avanlansa de articole impotriva Romaniei dintr-un motiv pe care il cunoastem cu totii.
Ceea ce nu am vazut insa in presa din pacate a fost un raspuns pe masura a celor incriminati, si asta dintr-un motiv care poate parea pueril: lipsa de timp. Realitatea este ca atunci cand joci cu oameni ai mai mult de lucru decat atunci cand te joci cu clone, sau atunci cand te joci singur. Chiar si in aceste conditii aceasta este o greseala impardonabila, o greseala care a dus la distrugerea unei strategii pe care eu o banuiam castigatoare, o strategie la care s-a muncit mult.
Aceasta este greseala pe care a facut-o echipa de la conducere, pentru ca atunci cand vrei sa impui sacrificii unor oameni faci pipi impotriva vantului, iar cand faci pipi impotriva vantului trebuie sa fii pregatit ca o sa te stropesti.
Acest articol este prea putin si prea tarziu. Publicarea lui e o optiune personala care vine dupa 10 zile de munca nebuna si fun si dupa o mare infrangere. Am ales un stil mai ecliptic pentru a nu fi interpretat ca si articol electoral si a influenta soarta alegerilor de partid de astazi. Poate maine, daca e cazul si moodul voi mai scrie cate ceva. Sau poate ma vor omora masonii pentru ca am incalcat legea tacerii
🙂
ghishae, un mason care da mult prea multe clickuri pe zi.
Facebook
Twitter
Discord
Comments
Masoneria cucereste Romania \o/
da, da. poti fi si tu eclectic, ca orice mason
Daca ati avut un plan trebuia sa ne pregatiti.
Cum ai spus si tu, lipsa de comunicare.
In lipsa orcarei informatii, poporul a decis ca e mai fun sa se bata pana la ultimul strop de sange decat sa amorteasca pentru 3 saptamani si sa ramana si cu imaginea patata.
Aniway, mi-a placut articolul V+S
votat
Desi parerea mea e ca-ti racesti gura de pomana, stai sa vezi pe cand or sa apara "patriotii" sa-si behaie idealurile pentru o eRomanie pentru care s-au implicat doar prin a face mishto si a denigra pe altii. Stii vorba aia, strici orzul pe gaste ; )
"in general cel care e mai mare castiga"
imi pare rau amice:😛P , zicea unu' darwin candva asa:
"Nu supravieţuiesc speciile cele mai puternice, nici cele mai inteligente, ci cele mai uşor adaptabile."
asa ca hai sa clonam masonii ca sa avem noi mai multi masoni decat masonii ...makes sense right? :😃D
Presedintia n-a jucat in echipa. Cred ca daca vorbea cu comandatii de unitati si acestia cu trupele, daca se vorbea cu partidele si acestia pe chaturi sau pm cu restul, poate se ajungea undeva. Dar nu poti sa iesi la interval cu un text de genul:
"Bah putzica, ungurii au zis ca te lasa sa faci pace cu ei. Ne-a pus Dumnezeu mana in cap! "
Si sa te astepti ca lumea sa fie fericita.
E greseala presedintelui. Din pacate n-a fost potrivit pentru asta.
Data viitoare, poate alti presedinti or sa joace cu noi.
"Recent 2 jucatori mari ( romani ) au dat unul in celalalt si a crapat EDEN-ul. Si conflictul nu s-a stins din pacate si creeaza in continuare oportunitati pentru dusmani."
Incorect... al 2-lea nu a dat in Bogdan_L, a dat in eRo. Aici e o mare diferenta.
Mai rasfirati baieti,mai rasfirati...
ce Alex Craciun si-a atarnat prima izmeana de parlamentul din Budapesta.
imi aminteste de primu prezervativ aruncat pa casa lu unu de ziua lui...
Personal cred si imi pot imagina ca s-a muncif foarte mult. Dar nu intodeauna asta este cheia succesului. Trebuie sa fie si abordarea corecta si momentul potrivit.
Sper ca sunt unii care au invatat acum ca succesul unei actiuni e dat in proportie de peste 50% de comunicare.
dap s-a gresit la comunicare. mult. dar greseala a fost fortuita. mai ales pentru ca am vazut cu totii cate loguri teoretic secrete au zburat prin media in ultimul timp.
jocul e fain ca fiecare poate sa fie cine vrea, dar asta inseamna si ca oricine poate sa fie spion.
pentru a avea efectul scontat o strategie trebuie sa includa si elementul surpriza. cu fiecare om la care ii divulgi planul, riscul de sifoneala creste exponential.
din pacate aici nici macar masonii n-au o solutie
bun articolul, explictit si bine punctat...daca il scoateati acum doua zile poate era altceva, exact atitudinea de genul celeia pe care o abordeaza Fedor DSD v-a compromis, dati impresia, ca dupa unguri, urmatorii dusmani sunt patriotii, onorati cu ghilimele. felicitari Ghishae.
nu mi-am dat seama ce gaselnita ati vazut voi...dar mi-am dat seama ce va lipsit: un om in care sa creada cetatenii si care sa isi asume fata de cetateni sacrificiul de imagine. n-a fost butnaru omul acela.
O sa ma limitez doar la remarca faptul ca sunt impresionata de calitatea articolului si de finetea mesajului transmis.....restul e tacere 🙂.
ghi- e greu sa faci o asemenea pace fara sa ceri sfatul smr , fara sa ii apropii pe cei de acolo , fara sa iti apropii rt , fara sa iti apropii congresul , e greu foarte greu , inteleg ca cp ul nu a avut timpul disponibil dar din cate tin minte dupa alegeri ai tot repetat " lucram in echipa " , unde i-a fost echipa ? s-a dus la discutii cu cp ul rus , nu trebuia sa se duca el sau nu trebuia sa se duca singur , ati avut in echipa pe c22 care , la fel ca si han , cand au lucrat pt romania au facut diferenta , de ce nu ati profitat de experienta ei si sa o trimiteti si pe ea la negocieri ? ati avut militari de prima mana pe om , de ce nu i-ati intrebat si pe ei ce e cu pacea asta ? e bine sa o facem asa ? si ultima intrebare : de ce intre momentul demararii discutiilor si finalizarea lor nu s-au facut rw uri in zonele din ukr , pentru a le da "sansa" ungurilor sa negocieze cu noi de pe pozitie de egalitate ?
Intradevar articolul este minunat. Si mai minunat este modul cum evita efectele negative ale tratatului. Si aici nu ma refer ca Ro trebuie neaparat sa aiba razboi cu HU. Pe mine ma lasa rece asta. Dar restul?
brouvi o sa iti raspund acum doar la ultima intrebare. pentru restul trebuie sa treaca ceva timp ca sa devina istorie.
dupa cum stii discutiile s-au finalizat pe atacul ungar asupra maramuresului. In timpul acelui atac romania a deschis 5 rw-uri din care 2 in ungaria. 3 din ele au fost finantate de la bnr iar celelalte doua le-a deschis han din banii lui ( stiim cu totii ca are o obsesie pentru butonul ala de start rw )
radar, ce intelegi prin efecte negative?
bine-bine dar eu nu am vazut agitatie , echipari , mutari , nimic , doar rw ul in sine fara a se lupta acolo , e un drain subtire , eu ma refeream la facut rw uri si luptat serios acolo astfel incat sa le luam regiunile si apoi sa ii invitam la negocieri.
brouvi, inca nu e totul pierdut. si unele lucruri inca e bine sa ramana secrete. pacea era o componenta esentiala in strategia pusa pe hartie, dar vom incerca sa mutam fara ea.
sunt pesimist but we will see.
Atunci cand vrei sa ai o strategie surpriza, pe langa faptul ca nu poti avea o comunicare transparenta in presa, te lovesti de urmatorul lucru - echipa care propune aceasta strategie. Decizii nepopulare s-au luat de mai multe ori, dar daca echipa care le sustine (nu cum s-a intamplat in ultimele doua zile in care presedintele practic nu a iesit public sa isi sustina decizia) nu se bucura de o imagine favorabila in randul cetatenilor, atunci nu te poti astepta ca ele sa treaca.
Pe langa faptul ca "Erepublik se joaca 80% din timp pe chat-uri" trebuie avut in vedere ca 90% din joc e bazat pe imagine. Imaginea se poate imbunatati sau nu prin propaganda din presa; propaganda la care din pacate Romania sta foarte prost. Nu am stiut cum sa reactionam eficient la miscarile Ungariei din Polonia si Spania - cel putin in cazul polonez reactiile noastre in presa poloneza sau articolele publicate in presa din Romania nu au facut altceva decat sa ajute si mai mult propaganda maghiara.
Imaginea pe care o pierdeam prin incheierea acestei paci cu Ungaria (raman in continuare la parerea ca termenii pacii erau inacceptabili) nu o mai puteam recupera. Interesele economice sunt intotdeauna foarte importante pentru ca pe ele se bazeaza efortul de razboi al unei tari, dar nu pot fi primordiale daca ele legitimeaza miscari diplomatice indreptate impotriva tarii. Intelegeri se pot face intre parti care se respecta, indiferent daca sunt aliati sau inamici. Daca echipa guvernamentala a mers pe premisa ca acele conditii erau interpretabile si oricum puteam sa rupem oricand tratatul atunci deficitul de imaginea al Romaniei era si mai mare.
Lol Ghishae! Esti tare. Raspunzi la intrebare cu o intrebare. Hai sa fiu direct atuncea/
Ce aliati mai avea Romania?
In ce directie mai putea ataca ea? Si nnu uita sa citesti si ce a spus brouvi aici.
Aveati ceva interese sa intrati in NWO? Sau cum se cheama alianta aia PL-HU-SRB ( mai putin Spania unde se pare ca presedintele o sa primeasca impeach deci actiunea a picat complet)
sunt absolut convins ca pacea era o conditie necesara pentru demararea unei viitoare strategii de dezvoltare ; si eu sper din suflet sa fie facuta in conditii acceptate de ambele parti
Parerea mea e ca nu lipsa comunicarii de acum a fost singura si cea mai mare greseala. Strategia asta ar fi mers si Butnaru ar fi fost creditat cu incredere daca nu facea miscarea cu Han. Aceea a fost greseala capitala, iar actiunea de acum a fost doar picatura (bine, ceva mai mult decat o picatura) care a umplut paharul. Dar, asa cum ai spus si tu, cand te pisi contra vantului, repetitiv, inevitabil te si uzi.
Pe de alta parte, actualul grup care zici ca vrea doar binele tarii se pare ca nu gandeste chiar atat de profund cum incerci sa ne arati. Dovada? De la ei a pornit si s-a transmis spre populatie acest sentiment negativ prin batia de joc cu taxele alea. Daca voiau sa faca ceva bun, trebuiau sa-si vada de telul respectiv, nu sa zgandare la maxim populatia si apoi sa se mire ca nimeni nu mai gandeste la rece. Si de aici trag si eu o concluzie: "Cand iti dai singur cu tesla-n OO, in mod repetat, asteapta-te sa ramai impotent"
Q.E.D
turturika ai puns punctul pe doi de ii
am pierdut batalia de trolling cu polonezii pentru ca ei sunt mai buni la asta decat noi. In schimb pacea noastra cu ungurii a fost discutata in prealabil cu cu tot ce a mai ramas din EDEN si in special cu croatii. Deficitul de imagine care rezulta in urma pacii era numai in ochii populatiei autohtone
in schimb un aspect esential al acestei paci este ca nu exista mecanisme in joc care sa te oblige sa o respecti. nici pe noi si nici pe ei. iar vorba englezului in love and war all is allowed.
radar
1. aceeasi aliati pe care i-a avut tot timpul: croatia si marea neagra
2. ungaria
3. nu
Excelent ghisae!
Foarte buna articol, insa din pacate pacea nu ne oferea cu nimic in plus fata de ceea ce avem, insa semnata mai ales in conditiile date ne'ar fi luat ceea ce speram ca mai avem si ne dorim cu totii: onoarea.
eu speram sa se semneze pacea...dar NICIODATA asa...
nu avea cum populatia sa nu reactioneze astfel, pentru ca au fost o serie de greseli care nu putea fi trecute cu vederea: ati intretinut isteria "masonica", lipsa de comunicare cu UM-urile despre negocieri, legi date for the lulz, incompetenta echipei de nogociatori
eu n-as fi avut curaj sa prezinta aceste asa zise conditii de pace, cand ele de fapt sunt un fel de predare neconditionata
p.s. munca si timp pierdut stiu ca au fost, dar unii muncesc doar sa demonstreze altora ceva, deci ambitie prosteasca, infantila...stii depsre ce vb ghishae
Insa cred ca e cazul sa depasim momentul, ce a fost nu ne'a dezbinat ci unit, cel putin reactia marii majoritati a cetatenilor a fost clara.
In esenta: pe aici nu se trece!: )
In cat timp ai scris articolul? [pura curiozitate]
80% pe chaturi? esti optimist in favoarea erepului, ia cronometreaza-te
Nu se poate... vrei sa zici ca SMRul nu a participat la elaborarea acestei strategii?
excelent articol.
@ghishae
Deficitul de imagine era pe doua fronturi:
1. Nu ai propria populatie de partea ta nu poti face nimic. Poti avea cea mai buna strategie din lume, dar daca cetatenii nu cred in ea nu ai sanse de castig.
2. Tind sa te contrazic in privinta aliatilor. Nu neg faptul ca guvernele aliate nu ne-ar fi fost alaturi. Dar un guvern nu poate face totul intr-o tara. Jucatorii reactioneaza instinctiv. Ordine se pot da sa se lupte pentru noi, dar ma indoiesc de faptul ca acestea ar fi fost urmate intr-o proportie mare.
Trebuie facuta diferenta intre imaginea oricarui jucator si imaginea unei tari. Ca jucator poti accepta sa scoti castanele din foc pentru altii, dar Romania ca tara nu isi poate permite acest lux.
Era oarecum evident ca pacea asta face parte dintr-un "big picture".
Din pacate la capitolul comunicare s-a stat prost ...
Laurchim: o parte din oamenii de pe SMR au participat la elaborarea strategiei. nu toti.
thaddaus: stii mai bine ca mine de ce de foarte multe ori foarte putini oameni trebuie tinuti in the loop
turturica: mult mai important decat a avea populatia de partea ta e sa ai formatorii de opinie. noi nu i-am avut. aici am gresit. mai ales noi, dar si ei.
cat despre "bizonul" croat, noi i-am intrebat pana si pe ei, pentru ca nu am vrut sa repetam greaseala pe care am facut-o la pacea cu serbia. te invit sa o faci si tu. feedbackul pe care l-am avut noi a fost de 2 tipuri: 1. I am ok with it 2. i dont care
stanyk, se pune si timpul cat sta la pescuit.
"Jocul asta care ne mananca zilele si noptile se bazeaza ca orice adunatura de biti pe numere. Ca sa ajungi mare trebuie ca numerele sa fie in favoarea ta. Fie ca discuti de numarul de “golzi”, numarul de strenght point sau numarul de cetateni, in general cel care e mai mare castiga"
as avea o precizare aici: conteaza si cine este mai motivat. Motivatia te face mare atunci cand oamenii sunt uniti. Romania a aratat deja ca a facut fata unei invazii. Dupa umila mea parere invazia nu se poate evita, indiferent de pace, discutii. Pt ca noi i'am sters si ei nu. Pana la urma tot acolo ajungem.
Totul e sa reusim sa dealuim cu situatia data(rezultata din tradari interne si externe), sa ne tinem apropiatii aproape. Pana la urma discutam despre biti, asa cum spuneai, insa caracterele din spatele bitilor dau imaginea in final.
Asa ca reiau: pe aici nu se trece: )
Razbouil cu ungurii putea fi trecut in 'training war' mode : )
@bogdan:
invazia nu se poate evita, asta cred si eu. ungurii sunt condusi la scor si vor incerca sa egaleze.
sunt de acord si cand spui ca un om/echipa motivata este un om/echipa mai puternica
nu cred in schimb ca exista tradari interne, ci numai romani care vad solutii diferite pentru aceeasi problema. pentru ca asa cum zici si tu discutam de caractere. de multe ori antagonice.
nici macar de tradari externe nu cred ca putem discuta, ci de faptul ca interesul personal primeaza. fie ca acel personal e un user sau o tara.
sper si eu ca pe aici nu vor trece. nu de tot.
@oboj.
tocmai ca nu puteam. trecerea mpp-urilor poloneze si spaniole de partea ungururilor au stricat balanta. la ultimul lor atac de pingpong, maramures, a fost nevoie de cateva sute de golzi bune ca sa rezistam. si asta in conditiile in care au tratat lupta ca drain si nu au tancat deloc.
Un joc de echipa implica si participarea celorlalti.
Nu merge strategia: -Faceti asa fiidca asa vreau eu, ca sunt in joc de un milion de ani si stiu mai bine, voi nu contati!
Plus ca ati sacrificat imaginea tarii, care si asa nu e prea buna.
Continuati sa jucati un joc in care impartiti userii in categoria "bizon"si "initiat". Poate ca e timpul sa schimbati. Sau sa plecati daca v-ati plictisit.
Era pretul pentru posibila sansa sa atingi scopul evitand furtuna...
@googoodoll
impartirea intre bizoni si initiati o face jocul. bizonii sunt toti cei care nu au acces la toate informatiile. pentru ca nu vor, nu pot, nu li se da voie, sau nu ii intereseaza. si eu am fost bizon spre exemplu in putinul mandat pe care l-a avut armanu. dar mi-am asumat bizoneala. cateodata e chiar relaxant.
@ghishae
Toti suntem constienti ca poti sa vinzi orice daca stii cum sa-l impachetezi si sa-l prezinti. Lumea nu numai ca nu se va supara, dar va fii fericita.
Corect, nu am avut formatori de opinie. Dar asta era treaba echipei care a sustinut propunerea. Trebuia facut lobby nu numai la nivel inalt, dar trebuia populatia pregatita macar pentru o "eventuala" pace cu Ungaria.
Nu a fost nimeni la damage control care sa incerce sa linisteasca spiritele sau macar sa isi asume 100% acest lucru. Putinii care au aparut sa sustina aceasta idee mai mult au pus gaz pe foc prin comentariile lor. Nu poti spune pe un ton arogant unei populatii ca e limitata si nu vede "the big picture" si sa te astepti la flori. Singura care a incercat un ton mai moderat a fost Crista dar s-a retras rapid.
Pacea cu Serbia Bogdan si-a asumat-o extern, mai ales in presa croata. Noi am putut sa strigam Cromania si sa il umplem de dedicatii, dar el a fost omul de damage control. Faptul ca a fost de cealalta parte a baricadei de aceasta data nu v-a ajutat. Fie ca ne place, fie ca nu, Bogdan e unul din formatorii de opinie in Romania si printr-un singur articol publicat in acea zi a reusit sa intareasca si mai mult neincrederea in echipa de la guvernare.
Cred ca cele doua, trei, n tabere din Romania ar trebui sa faca un armisitiu temporar avand in vedere ca nu vor veni vremuri prea roz si sa coopereze pentru Romania. Daca se poate, daca nu vom defila cu ce avem.
p.s. sper ca raspunsurile de :I am ok with this" sa le fi depasit pe cele "I don't care".
dap turturica. sunt de aceeasi parere.
motivele pentru care s-a gresit in schimb cred ca merita sa fie subiectul unei dezbateri de sine statatoare. e ceva mai mult de povestits si suficient de important cat sa nu fie doar un coment la un articol-fluviu ( cred ca asta e echivalentul in romana al unui wall-text )
Ma asteptam ca oameni apropiati ePresedintelui sa fi pregatit terenul pentru Pacea cu eUngaria si sa fi lasat sa se scurga informatii asupra unei viitoare strategii .
Trebuia sa fie o persoana apropiata ePresedintelui incat comunitatea sa il creada dar nu ePresedintele insusi .