Join the new world

E iarna.
Asta vara nu am fost atat de prevazator incat sa pot anticipa ca activitatea firmei la care fac delapidare… adica imi iau salariu cand vreau, cat vreau si daca vreau , mai pe scurtatura: bag mana in caraiman ca in statut scrie numele meu la administrator si fondator… nu este tocmai potrivita si iarna.
Muncitorii sunt in concediu fara plata, telefoanele e moarte ca nu suna nici dracu’, eu ma uit pe geam si numar oamenii ce cad cu roatele in sus pe ghetusul de afara…plictiseaalaaaaa… grupa mare.
La un moment dat aud un cioc-cioc-cioc in usa. Deja ma pregateam sa i-o dau in cioc, oricine ar fi fost. Raspund cu un juma de “da” si se deschideee usaaaa… bunaciunea de secretaraaaaa:
- As avea si eu nevoie de o semnatura si o stampila.
- Paaaiii, ma vezi tu capabil de a rezolva oful tau??? Du-te si tu la contabilu’ sef, n-are el par cat mine si e trecut de varsta pensionarii dar cred ca poate sa te rezolve.
- Da stiuuu, dar eu am zis sa nu va sar.
- Aha!?! zic. Pai da-ncoace sa semnez si sa ti-o pun… stampila.
Semnez, i-o pun…stampila, ea zambeste sexcitant, se intoarce si inchide usa pe din…afara. Eu stau si ma gandesc in urma ei: “P-asta de ce n-am dat-o vere in fara plata, ca cam impige aerul cu tzatzele pe holurile astea???”
O chem iar la stampilat si o intreb:
- Ce program ai tu don’soara zilele astea?
- Pai cum, nu stiti? 9:30-17:30…
- Lasa ma fata, nu-mi spune ce platesc… spune-mi daca ai ceva extra-program.
- Paaaiii, nu prea am dar pot sa-mi fac.
- Auzi, n-ai vrea tu sa te ajut? Mergem noi putin la munte sa ne tavalim… in zapada??? Io am o cabanuta facuta din niste ladite de portocale undeva la munte si…
- Pai as cam merge ca si asa…
- Hai lasa vrajeala si ia-ti ceva incaltari de schimb ca haine n-o sa ai nevoie si sa fugim in lume.
Am plecat frumusel, dupa vreo doua ore de mers… ca si cu spatele, prin zapada, am ajuns. Am facut focul in semineu frumos, un vinisor fiert cu scortisoara sa ne prostesca creierii de placere si nu dupa multa vreme eram calare unul peste altul si amandoi pe blana de urs… ca in epoca de chiatra a lu’ Fred si Barney. Ce vorbesti fraticule… ce talente ascunse am descoperit la fataaa… wow… i-am promis ca-i fac contract de munca pe perioada nedeterinata si il semnez si in alb.
Am dat noi cateva ture unul cu altul si ne-am linistit pentru o vreme.
Cum stateam eu cu privirea proasta in tavan si respirand greu, ca ma invelisem cu madam, imi aduc aminte ca nu mi-am facut datoria in eRepubllicu. Hmmm…deja ma luase cu oftari si in scurt timp am intrat in sevraj, nu alta. Ea, m-a simtit ca sunt pe vibratii si ma intreaba:
- Mai dam o tura???
- Ce tura sa mai dam, ca am uitat sa dau raspuns la un e-mail… zic io, sa nu ma dau de prost, ca las bunaciune de vin fiert pentru o saracie de joc pe net.
La dracu’ daca aveam 15 ani nu era mare bai dar am aproape inca de doua ori… dar datoria e datorie frateeee. Cum sa las eu ogorul din land nemuncit si ungurul nechilarit. Acum ce sa spun, mare bai nu ar fi fost dar la cabana nu am nici apa curenta… ce sa mai spun de net. Nu sunt asa bengos sa o ard cu net mobil. Leptop aveam eu dar fara net e doar cutie de ambalat tastatura. Ma chinuiam ca pestele in desert.
- Am trecut pe langa postul de politie, poate au acolo net si o rezolvi… spuse vocea de deasupra mea.
- Tu stii ca nu esti blonda desi pari !!?? spusa-i eu deja salvat.
Ma imbrac repede, iau laptopul sar in masina si in 15 minute salutam Seful… de post, un tinerel cu o figura mai rurala:
- Sa traiti, o juma’ de ora de net ma lipesc si eu la dvs??? … ca erau doi si am zis sa nu o ard cu “tu” sa se supere alalantu’ ca nu-l bag in seama si nici sa se ofenseze.
- Da, da… cu mare placere.
Intru, pun scula pe masa…laptopu’, deschid, clici-clici…longin…zdaf gaina fara capatana. Seful de post si sare catre colegul lui: “Io-te Gica, domnu’ are gaina de-am taiat-o noi la tanti Maria de dimineata”. Ma uit la el, zambesc ambiguu si o dau printre dinti: “…’mnezeii…” si trag aer in piept. Mai incerc…nimic. Mai stau 10 minute…hop, se conectara. Sapcaliosii geana pe mine cum o clicaresc pe acolo. Termin si dau sa strang. Unul din ei mai cu zvanc ma intreaba: “ Ce-I asta bre?”
Le explic in mare la baieti, ei super inteligenti prind din prima si super incantati trec la clicareala.
- Puteti sa va faceti fiecare contul lui…ii indemn eu.
- Aualeuuu, n-avem cum bre don’ saf, ca noi suntem bugetari si avem leafa mica, unul ajunge la toata sectia. O sa trecem parola in procesul verbal de predare-primire si o facem legala, treaba. Numa’ sa nu ne bangheasca aia de la centru si sa ne puna sa ne trecem in declaratiile de avere ce avem noi prin landul asta. Si cu armile astea sa nu avem belea sa ne bage naibi la trafic de armament.
I-am asigurat ca totul e ok si nu vor avea probleme, i-am salutat si pana la masina sa fac stop respirator de ras. Mi-am luat zborul catre pasarica si de aici nu va mai spun ca e cu xxx…


PS. Baietii cu picselii… aloooo, CNA-ul … muiati-va degetele in … si bagati mare la comentarii. Nu mai cautati ca recunosc eu, e copy-paste si asta… ca mai intai le scriu in word.