Zoom out. Imperative geostrategice.
GringoLBV
Oṃ bhūr bhuvaḥ svaḥ
Namaste. _/\_ - Bună să vă fie inima !
Singurul mod de a rămâne sărac este să fi cinstit – Napoleon Bonaparte
Și prost, aș adăuga eu.
Geografia mondială nu s-a schimbat prea mult în ultimele milenii, așa că relieful, terenul pe care aleg sau ajung să locuiască diferite popoare le influențează foarte mult destinul.
Similar, în teoria economică lucrurile nu s-au schimbat prea mult de la Adam Smith până azi, doar au fost … cosmetizate.
În fapt, însă, factorii dezvoltării rămân Terenul, Forța de muncă și Capitalul. Restul sunt … asocieri de imagini și nu … idei (vezi Aristotel versus Platon, dar și Marketingul versus Producția).
Pentru a avea o viziune geostrategică, adică pentru a stabili ce ai de făcut, prima dată trebuie să privești și să înțelegi bine mediul, geografia locului în care vrei să faci asta.
România (învățam la școală) are un relief uniform repartizat (aproximativ 33% din fiecare, câmpie, dealuri și munți).
Suplimentar are o rețea hidrografică foarte bună, ceea ce a făcut-o (în istoria ei) grânarul Europei.
Privitor la potențialul acesta ar fi două observații de făcut.
România este un mare beneficiar al resurselor din bazinul Dunării.
Ucraina beneficiază de și mai multe resurse, din acest bazin (din fericire ? pentru noi, Ucraina are și ea problemle noastre și … altele mai grave).
Un alt aspect important este dat de conformația munților Carpați, ce definesc și cursurile apelor, dar stabilesc și bariere naturale (ce pot avea și rol strategic, în cazul unor conflicte).
Înaintarea trupelor austro-ungare conduse de August von Mackensen a fost întârziată, în primul război mondial, tocmai de bariera Carpaților, armata română fiind inferior dotată. Refugierea Guvernului la Iași a ”activat” a doua barieră naturală, cea a Dunării.
Luate separat, toate provinciile istorice ale României aveau de făcut față unor amenințări externe din toate părțile (se amenințau și între ele).
Ștefan Mușat a avut de luptat și cu Turcii la sud, și cu Leșii la nord și cu Tătarii la est și era amenințat și de Transilvania la vest, similar, Vlad Drăculea e celebru pentru incursiunile și luptele împotriva turcilor, dar a dat câteva lupte și cu Moldova (Cetatea Albă) și a avut și el parte de amenințarea Ungariei și a Transilvaniei (deși a încercat să își asigure pacea cu acestea prin cele 3 căsătorii ale sale).
Transilvania, ca parte a Regatului Ungariei, a participat la luptele acesteia.
În general, România are de înfruntat amenințări din toate părțile, militare, economice și politice.
Accesul în alianța NATO oferă o relativă (perioada până la activare Art. 5 al cartei NATO poate dura mai multe luni, iar Rusia are nevoie de câteva săptămâni pentru a străbate România) protecție împotriva agresiunilor militare dinspre est și o relative garanție a securității dinspre vest, însă nu oferă nici un fel de garanții în fața agresiunilor economice și politice din această direcție.
Valorile reduse (în prețuri de piață comparabile la nivel european) ale terenurilor din România, împreună cu deschiderea piețelor (accesul neîngrădit al capitalurilor străine) constituie cea mai puternică agresiune asupra României, în ultimul sfert de veac.
Alături de această cauză pentru care România nu își poate fructifica enormul potențial, sunt de reținut și slaba (aproape inexistentă) dezvoltare a rețelelor de infrastructură menite a integra (a aduce în piață) producțiile locale.
Ca o paranteză, pentru a sublinia mecanismul formării capitalurilor:
Statele cu mare succes economic folosesc la maximum (aici este domeniul în care intervenția statului este neapărat necesară) căi de transport, cât mai eficiente, care să ducă repede producțiile spre punctele unde ele pot fi livrate. Dacă au acces la coaste maritime sau oceanice, cu atât mai bine, pentru că de acolo produsele respective pot ajunge oriunde în lume.
Această infrastructură de transport trebuie însoțită de un mecanism de colectare garantată a producțiilor (mai ales cele agricole și zootehnice), pentru a asigura producătorii, a le da încredere să își continue și îmbunătățească activitatea, mai ales pentru că formarea capitalurilor autohtone se realizează mai ales prin punerea în valoare a potențialului natural (dat de Teren), prin utilizarea Forței de muncă locală.
Această simplă rețetă, însoțită de un sistem serios de transport și valorificare a producțiilor naționale asigură formarea de capital și bunăstarea unei națiuni.
Încheind paranteza, România dispune de un foarte mare potențial dat de Teren (suprafețe fertile foarte mari), de o Forță de muncă suficientă și care ar putea asigura ușor, chiar cu tehnologii mai vechi, producția de bunuri și de o rețea hidrografică foarte dezvoltată pentru punerea în valoare a producțiilor.
Ce lipsește României este un sistem garantat de stat de colectare, depozitare/condiționare, transport și asigurare a pieței/vânzării produselor, precum și o infrastructură bună, ce să poată asigura transportul producțiilor spre centrele de colectare/piețe.
Cu titlu de comparație, în Serbia fiecare sat (nu comună) dispune de cel puțin două silozuri de cereale (unul construit de stat și unul al asociație de producători).
Producțiile de cereale, la hectar sunt: în Ungaria 8-10 To/Ha, Serbia 12-14 To/Ha iar în România de 5-6 To/Ha, pe același tip de terenuri.
Și în Serbia și în Ungaria statul garantează colectarea și vânzarea producțiilor agricole, semnând sau garantând contracte cu alte state, pentru livrarea de produse.
În România numai Dunărea mai este folosită (mult sub capacitate) ca și coridor de transport. Toate cursurile navigabile dezvoltate anterior (indiferent că vorbim de cursuri de râuri, canale, etc) nu mai sunt folosite.
Transportul pe apă este de 10 până la 30 de ori mai ieftin decât cel rutier, iar România are marele avantaj concurențial de a dispune de o vastă rețea hidrografică.
Din aceste motive (și altele) cred că România nu are definite, efectiv, care sunt Imperativele sale ca stat (Obiective strategice), adoptând una sau alta dintre pozițiile ce îi sunt sugerate de alții.
Mai grav, această stare a României o face impotentă în ce privește fructificarea potențialului de care dispune (acum câțiva ani, ambasadorul Norvegiei era mirat cum se poate ca într-o țară cu un așa de mare potențial agricol, noi să importăm produse agricole).
Reintroducerea unor mecanisme de garantare a producțiilor, de contractare a lor, garantată de stat, refacerea și dezvoltarea infrastructurii de colectare, depozitare și transport a producțiilor, prin efortul statului trebuie să devină principalul Imperativ al României, pentru a ieși din impasul generat de această situație, cu toate efectele sale (sărăcie, corupție, tensiuni sociale, etc).
Abia după aceea, când va reuși să atingă nivele ridicate de utilizare a potențialului, România va deveni (implicit) o voce importantă în regiunea est europeană, al cărei leader (alături de Polonia) ar trebui să fie.
Meri shubhkaamanaaye aapke saath hai !
Toate cele bune, tuturor !
Comments
atata timp cat toate organizmele internationale bat de 25 de ani apa in piua ca trebuie privatizat to si ca statul nu are ce cauta in viata economica din punct de vedere activ, iar lideri nostri politici sunt zero barat, urmant in tocmai directiile acestora va mai curge multa paa pe dunare pena vom ajunge sa avem un sistme genealizat de colecatre a granelor laptelui, al carnii, al fructelor sau al legumelor. daca mai bagam in calcul si dorinta de imbogatire peste masura a unora, ajungem la "coada vacii" . mai dezvolt disera acum fug la munca
da' in franta de ce statu' are voie aibe capital majoritar in firme grele?
frin in tialia au liberalizat piata carburantilor acum 3 ani 😁 cum au lasat-o la liber cum au sarit preturile la nivelul celor din romania. si asta este doar un exemplu. desfacerea tutunului se faca doar cu licenta cumparata de la stat, farmaciile fac prin rotatie turnul de noapte nu pot fi non stop dupa propria lor voie si placere. daca sunt mai puitn de 100 de metri intre doua locatii va primi doar una licenta de vanzarea a tutunului. si mia sunt o multime de exemple
Romania nu a fost niciodata granarul Europei-e urban legend 😉
De acord, insa are un potential de productie mult mai mare decat ceea ce produce acum.
dar de ce sa produci un lucru bun, cand poti cumpara ieftin si prost???
Poate produce mai mult cu conditia in care pamantul sa fie mai compact, nu ai sa poti produce 10 tone la ha cand folosesti sapa si 5 frati sapa 1 ha de pamant, ai nevoie de ferme de dimensiuni medii(peste 50 ha) si mari.
Mai este nevoie si de un sistem de irigatii in anumite zona ca daca nu ploua asta e.
Mai este nevoie si de anumite seminte sa fie folosite, ingrasaminte, etc.
Si apoi urmeaza un risc ..daca toata lumea foloseste aceleasi seminte si aceleasi soiuri (produse de 2-3 firme) cand apare o boala pentru acel soi e posibil ca toata cultura sa fie compromisa, daca ai o varietate mai mare (dar o productivitate mai mica) riscurile ca o boala sa iti afecteze intreaga cultura este mai mica-nu sunt expert totusi 🙂
In lipsa une piete sigure nici asociatiile care lucreaza sute sau mii de hectare si nu cu sapa, nu sunt foarte incantate. Baietii care au silozuri preiau marfa de la cine si cu cat vreau ei iar producatorii trebuie sa se multumeasca si cu subventia.
Daca ar exista sistemul acesta de garantare a pietei, proprietatile s-ar comasa, proprietarii ar avea incredere sa investeasca, etc.
http://www.worldbank.org/ro/news/video/2013/12/17/competitive-cities-engine-of-romanias-economic-development
http://www.scribd.com/doc/232276020/Orase-Competitive-Raport-RO#scribd
http://www.sdtr.ro/upload/banca-mondiala/docs/Brosura%20-%20Orase%20competitive.pdf
A aparut si un DVD cu un numar din Foreign Policy in 2013.
Imi pare rau, dar asta cu 3 D imi suna a arata moderna, abstracta. Ceva care vrea sa spuna ca noi ar trebui sa dezvoltam orasele, nu sa ne folosim de potentialul dat de capitalul natural existent.
Ca sa pui in valoare niste orase, sa le faci competitive, ele trebuie sa ”reprezinte” ceva, o zona, o regiune a carei centru sunt, ori la noi problema e acolo, jos.
In situatia asta, fluxurile de capital se formeaza pe baza imprumuturilor (si, sunt convins, Banca Mondiala ar vrea sa mai dea niste credite unui stat cu asa mica descoperire) care se investesc (daca se investesc) in dezvoltarea pe nori (aer subtire, cum zic americanii) si nu in domeniile unde ar fi necesar.
Despre mitul dezvoltarii IT, sau al cercetarii in Ro ... numai de bine, insa tehnologiile cu care se lucreaza efectiv in economie sunt copiate de la altii.
Asa se vede de la mine, de aia ziceam ca economia nu s-a schimbat, doar s-a cosmetizat.
http://www.zf.ro/zf-news/it-ul-si-telecomul-au-ajuns-sectoarele-minune-ale-economiei-romanesti-13952711
Ponderea IT&C in PIB este mai mare decat cea a agriculturii cu toate ca sunt cam 10% din personal.
Greu sa aduci un plus de valoarea adaugata in mediul rural, pentru aceasta ai nevoie de schimb de idei, de oameni care sa comunice, sa schimbe idei, poate chiar sa fie in acelasi loc, iar asta se face in mediul urban.Orasele ar tb sa fie organizate de asa maniera incat sa existe spatiile unde sa poate sa existe acest schimb de idei.
Nu cred ca dezvoltarea in timpurile actuale se face bazat darul natural, geografie,etc.Cred ca este de domeniul trecutului.
Dezvoltarea se poate realiza cu creiere (populatie educata) si capital.
De ex Singapore este unul din cele mai dezvoltate state din lume si nici macar apa potabila nu au-o importa din Malaezia.
Strategic vorbind, vulnerabilitatea modelelor de tip japonez (resurse importate) este foarte mare si, mai grav, controlul fluxurilor de resurse este foarte dificil.
In caul in care ai resurse disponibile, cum e cazul Romaniei, de ce ai vrea sa te pui in situatia unui care nu le are ?
De ce sa le ignori ?
Poate castigul e mai facil in IT&C, nu trebuie sa ”dai cu sapa”, dar riscurile asociate sunt mult mai mari.
Daca luam in calcul si importurile, de alimente, pentru a compensa consumul intern, si factorul de dezvoltare pe care il presupune folosirea resurselor naturale existente (in sectoarele secundar si tertiar) devine si mai clar avantajul dezvoltarii sectoarelor primare (comaprativ cu un sector de top cum e IT&C).
ai dreptate vladb se poate face agricultura chiar si acolo unde relieful nu iti pemrite. ma uit la sicilienii astia, si de fiecare data ma minunez. desi au numai munti si piatra sunt considerati sursa principala de grana a iatliel in special in materie de fructe si legume.. pana si pe etna unde este numai piatra au terasat si construit o frumuseste de gradini, unde produc masline portocale, mere, pere, cirese, iar ceva mai jos dar tot in aproprierea etnei pe platoul pietros al acesteia sute de hectare cu gradini de zarzavaturi. toate private absolut toate.
o alta problema cu care se confrunta societatea romaneasca este faptul ca taranul roman are oroare cand aude ce cooperativizare, cand aude de punere in comun a terenurile pentru a creste eficienta exploarii lor. e drept ca la noi cand se vb de asociatii de proprietari de fapt este vb in cele mai multe cazuri de un smecher care foloseste pamantul taranului contra unor plati in natura sau pecuniare modice. sau se ascund dupa diverse calamitati mintind proprietari de terenuri ca nu s-a facu productie,
avem multe probleme, insa tot educatia si mentalitatea noastre este buba principala. cei 50 de ani de comunisn au spaalt pe creier generatii intregi.
1.am citit prima parte... geostrategie😕=geografie. poziția geostrategică a unei țări ține de mai multe elemente, dar în 2 cuvinte s-ar rezuma prin „politică externă”.
2. (perioada până la activare Art. 5 al cartei NATO poate dura mai multe luni, iar Rusia are nevoie de câteva săptămâni pentru a străbate România)
- CE? greșit. Nu există precedent, deci nu se poate da cu părerea în mod exact, dar e chestie de câteva zile doar oricum.
3. Valorile reduse (în prețuri de piață comparabile la nivel european) ale terenurilor din România, împreună cu deschiderea piețelor (accesul neîngrădit al capitalurilor străine) constituie cea mai puternică agresiune asupra României, în ultimul sfert de veac.
- cum așa? nu e tocmai invers?! ia mai gândește-te
4. după părțile astea continui să pui egal între poziție geostrategică și geografie.
5. Ce lipsește României este un sistem garantat de stat de colectare, depozitare/condiționare, transport și asigurare a pieței/vânzării produselor
- comunism?
6. Și în Serbia și în Ungaria statul garantează colectarea și vânzarea producțiilor agricole, semnând sau garantând contracte cu alte state, pentru livrarea de produse.
- de unde ai scos-o pe asta? mai ales pe partea ungariei. sunt foarte curios. nu de alta, dar e o prostie, nu așa se fac schimburile comerciale între state. 🙂
7. (acum câțiva ani, ambasadorul Norvegiei era mirat cum se poate ca într-o țară cu un așa de mare potențial agricol, noi să importăm produse agricole).
- e foarte simplu, când faci investiții vii cu prețuri mari ca să amortizezi investiția. pe când produsele de import sunt mult mai ieftine. dar nu importăm produse agricole (înțelegând materie primă) ci produse finite, cu valoare adăugată.
8, Reintroducerea unor mecanisme de garantare a producțiilor, de contractare a lor, garantată de stat,
iar comunism?
SINGURA problemă a României e mentalitatea poporului român. Când o să înțelegem chestia asta o să fim pe drumul cel bun, până atunci... cu mila.
Va multumesc tuturor pentru discutie si opinii.
Toate cele bune !