Join the new world

(publicat pe un blog, repostat aici)

A spus Paula ca va incerca sa va scrie ceva macar o data la doua zile, insa draga de ea nu stia ce inseamna sa ai grija de un bebe de 1 an si mai ales de tat-su 🙂 Asadar azi mi-a predate mie stafeta si m-a pus sa va scriu ceva, pentru a publica pe blogul ei. Din pacate nu am darul ei cand vine vorba de scris si o sa va rog sa ma luati usor 🙂

Tot ma nebunise Paula ca vrea sa mearga undeva intr-un loc special, undeva in afara tarii, in cele 3 luni in care o am cu mine. I-am explicat ca va fi destul de dificil sa plecam in vara asta undeva in afara tarii, datorita serviciului si programului meu destul de incarcat.

Insa minteam 🙂 Stiam ca avusese cativa ani... incarcati, pe toate planurile, mai ales pe plan psihologic, si cu siguranta nu venise la mine ca sa o incarc mai mult, cu cresterea unui bebe mic.

Nu stiam in ce masura voi reusi sa o surprind, deoarece desi i-am spus ca s-ar putea sa nu putem iesi, stiam ca se asteapta la vreo surpriza, undeva, candva, peste ceva timp. Iar cand femeia stie la ce sa se astepte, este chiar greu sa o poti surprinde 🙂

Nu am mai stat mult pe ganduri si mi-am pus ambii neuroni la munca. Sa fie undeva exotic? Plaja, soare si mult Sex on the Beach? ( cocktailul, nu... sau poate ambele...) Sau undeva la munte?

Oportunitatea pana la urma se prezentase singura. Sambata era pentru mine o zi de munca. Abia ajuns la servici, si eu si colegii, toti fara chef, hotarasem sa terminam repede (a se citi, sa chiulim) si sa plecam spre Poiana Brasov.

O data ajunsi, am facut exact ce fac romanii cand scapa la liber. Am dat iama in mancare, bere si in general alcool. Ore dupa miezul noptii, cand un coleg aduse vorba despre seici si banii lor, am avut revelatia. Dubai.

Dar cand sa plecam? Serviciul meu ma va tine foarte ocupat in lunile de vara si imi va fi greu sa lipsesc. Ametit de multe beri si o butelie de vin rosu demidulce, fiind si un om foarte „rabdator” din fire, intrasem deja pe telefon cautand zboruri spre Dubai.

As vrea sa spun ca a fost soarta, insa era pur si simplu programul aeroportului Otopeni de unde imi tragea cu ochiul zborul spre Emirate de duminica seara. Asadar mai putin de 24 de ore pentru a organiza plecarea.

Mai departe, totul s-a petrecut cu o repeziciune uimitoare. Noroc incredibil cand am gasit biletele de avion (e bine sa ai pile 🙂 ), clasa bussiness, nu pentru ca ma tinea portofelul ci pentru ca doar acolo mai erau ultimele locuri disponibile, rezervarea la hotel, si ea cu probleme, transferul din aeroport etc. etc. am rezolvat totul in cateva ore.

Si in cel mai mare secret, in timp ce ceilalti se retrasesera in camere, inlcusiv Paula, care imi aruncase cateva priviri destul de urate, neintelegand de ce eu si un bun amic insistam sa mai ramanem la povesti la ora 2 dimineata, in timp ce ea mergea singura la somn.

Insa din tot planul meu ceva lipsea... era deja ora 5 dimineata, eu si amicul eram rupti de somn desi bausem deja vreo 3 cafele, dar tot nu gasisem inca modalitatea potrivita pentru a-i spune Paulei... stii, mergem in Dubai.......

M-am retras la somn in speranta ca atunci cand ma voi trezi voi gasi ceva inspirat. Asa a si fost. Cand am coborat din camera sa luam micul dejun, la ora 10, am primit un telefon de la un coleg care ma anunta sa ma prezint la Bucuresti peste doua saptamani.

O sclipire de moment m-a facut sa-i spun Paulei ca este nevoie de mine acum, astazi, si trebuie sa ajung la Bucuresti pana dupa masa. Nu va imaginati ce trista era. In noaptea anterioara plecase singura la somn iar acum mini concediul nostru se si intrerupea brusc. Pe langa weekendul clasic, atat eu cat si colegii, prietenele, sotiile lor, ne luasem liber inca 2 zile libere pentru a sta mai mult timp la Poiana Brasov.

Insa cum in serviciul meu ordinul nu se discuta ci se executa, draga de ea stia ca nu are ce face si va fi nevoita sa ma insoteasca. Am incercat o gluma de genul „Dar draga mea, tu poti sa ramai, poate gasesti alt barbat aici, scapi de mine” dar am hotarat sa ma opresc atunci cand am vazut in privirea ei ceva ce nu mi-a placut 🙂

Am sa scurtez povestea si am sa va spun doar ca am plecat catre Bucuresti in jur de ora 16.00. Pe drum am reusit sa o fac sa zambeasca si, sper eu, sa uite de „nesimtitul” care ii stricase weekendul.

Nu va imaginati ce surprinsa a fost atunci cand am ajuns la aeroport si a trebuit sa-i spun adevarul. Am facut-o intr-un mod special. Zambesc acum, cand ma gandesc la asta 🙂 A fost foarte fericita.

Am stat doar doua zile in Dubai, marti seara a trebuit sa ne intoarcem, astazi, miercuri, eu trebuia sa fiu la servici. Insa in cele doua zile am avut parte de foarte multe lucruri frumoase. Nici eu, nici ea, nu mai fusesem in Dubai si chiar nu stiam la ce sa ne asteptam. A fost mai mult decat ne imaginam. Daca aveti vreodata oportunitatea sa mergeti, chiar si pentru doua zile, sa stiti ca merita.

Azi noapte nu am dormit, ieri am zburat din Dubai la Bucuresti cu avionul, am condus de la Bucuresti la Cluj si acum am ajuns si eu la servici. Cu intarziere, ca de obicei. Paula e acasa, doarme dusa.

Am facut intro-ul, va povestesc si eu cate ceva dar mai departe o sa o las pe ea sa va prezinte toate aventurile noastre. Pozele incluse. Ce-mi aduc aminte acum, jocurile de noroc (eu am pierdut, ea a castigat inapoi ce am pierdut eu), wadi bashing, o cearta cu un arab pe o plaja unde femeile nu aveau voie sa se scalde, o camila lenesa care s-a prabusit cu mine calare pe ea si cel mai frumos moment....... dar prea multe vreti voi sa stiti 🙂

Singurul moment neplacut a fost cearta cu arabul care gesticula, mai fratilor, de zici ca mai avea putin si ma pocnea. Nici acum nu am inteles exact de ce nu aveau voie femeile sa faca baie acolo. I-am inteles traditia, dar l-am bagat la ma-sa pe romaneste pentru felul in care se certa cu mine. Si la cat de sugestiv am fost, sunt sigur ca m-a inteles 🙂

De viata de noapte ar fi multe de spus. E luminat orasul ca si in Vegas. Cel putin zona centrala in care am fost noi. E frapant si contrastul dintre oameni. Arabi imbracati din cap pana in picioare in haine albe, iar langa ei europeni in tricou si pantaloni scurti. De masini... va imaginati singuri. Am vizitat si celebrul Burj al Arab, tot seara. Nu va puteti imagina cum arata si cat de... colorat este. Am inteles ca seara lumineaza diferit, in functie de perioada anului, de sarbatori etc. Noi cred ca am prins cel mai frumos moment, era colorat in culorile curcubelului, pe fiecare nivel alta culoare. Era pur si simplu MAGNIFIC!

Pentru ca vorbeam de constructii impresionante, moscheea Zayed din Abu Dhabi, e una din ele. Probabil una din putinele locatii unde am putut intra fara sa fie nevoie de rezervari cu saptamani inainte. Insa romanul inventiv... mereu gaseste o solutie 🙂 Femeile nu pot intra in moschee de exemplu in pantaloni scurti si tricou si trebuie sa-si ascunda partile corpului, inclusiv parul. Asadar draga mea prietena a fost nevoita sa se imbrace conform codului islamic. La intrare a primit o Abaya si dupa indelungi negocieri intre mine si ea am reusit sa o conving sa o poarte. Motiv pentru mine de a face o poza memorabila 🙂

Seara la cina am iesit cu un cuplu de tineri din Finlanda pe care ii cunoscusem in timpul zilei. Bineinteles ca noi nu aveam rezervarea facuta cu 5 ani inainte, insa ne-am inteles bine cu finlandezii si ne-au luat cu ei. Meniul ni s-a adus in 7 limbi, dintre care, norocul nostru, una din ele era si engleza. Mancarea a fost foarte buna, dar nu excelenta. Ori probabil aveam noi asteptari exagerate. Nota de plata la final... i se parea finlandezului scump, va dati seama cum mi se parea mie, romanului 🙂 O bere Heineken a costat aproape cat jumatate din salarul meu lunar. Dar nu am ales unul din cele mai ieftine restaurante din zona.

Dubai Mall cu magnificele sale fantani, zborul cu elicopterul peste Palm Jumeirah (grupul de insule creat artificial), Ferrari World (am fost intr-o continua fuga ca nu cumva sa ratam ceva), despre toate si mai multe va povesteste Paula peste vreo saptamana, cand se trezeste. La stilul ei de a scrie, ar fi si pacat sa stric eu tot, incercand sa va descriu 🙂

Dubai in doua cuvinte: umire si extaz.

Am stat 2 zile dar nu am vazut nici 2% din ce are Dubai de oferit. Chiar am fost pe fuga si nu o data a trebuit sa alergam pentru a prinde vreun metrou, scopul nostru fiind sa vizitam cat mai mult, chiar daca nu reusim sa stam mult intr-un loc. Intr-o zi am sa ma intorc, desi nu stiu cand. La 30 si ceva de ani parca nu mai e ca la 20 🙂 Altfel se simt noptile nedormite.

Insa asa spun mereu. Si de fiecare data reusesc sa ma surprind pana si pe mine. Dar, undeva in timp, vreau cu adevarat sa surprind placut o fiinta tare draga mie... mai devreme, sau mai tarziu...



Surprindeti-va si voi. Preferabil fara ajutorul alcoolului. Nu e nevoie sa munciti luni, ani, pentru cateva zile in Dubai. Puteti sa faceti si asta sau puteti sa va surprindeti in alte modalitati. Surprindeti-va partenerul cu un sarut. Atunci cand se asteapta mai putin. Surprindeti-va partenera cu un buchet de flori. Poate a trecut mult timp de cand ati facut asta.

Nu putem fi mai inventivi si nu ne putem manifesta mai frumos decat atunci cand tinem, cu adevarat, la cineva.

Oamenii care se iubesc, se surprind.