Iubire planctonică

Day 2,741, 05:18 • Published in Romania Romania • by wowotzange

Imaginează-ți că ești o bulă de oxigen
Care coboară în apă
Să se uite la plancton.
Te afunzi într-o lume străină și întunecoasă
Care nu-i a ta.

Imaginează-ți că ești o flacără într-o bulă de oxigen
Care coboară în întuneric
Să se uite la plancton.
Arzi străină și îți autodigeri bula protectoare
Până când între tine și lumea străină nu mai rămâne nimic.
Și când ești cât pe ce să o atingi,
Te stingi.

Imaginează-ți că ești un bulgăre de căldură
Care coboară în gheață
Să se uite la plancton.
Încălzești frigul
Până ajungi tu însuți sloi
Dar nu îți stă în fire
Iar frigul tot rece e.

Imaginează-ți că ești o bulă de oxigen care arde
În apă,
În întuneric,
În frig,
Sub presiunea apăsătoare a străinului,
Doar ca să se uite la planctonul care
Nu respiră oxigen
Și nu are nevoie de lumină,
Nici de căldură,
Nici de apropiere,
Pentru că este peste tot.

Iar flacăra caldă închisă în bula de oxigen,
Limitată de propria-i supraviețuire,
Incapabilă să se afunde în neant fără să moară
Privește de după gratii și
Zâmbește.

Pentru că asta înseamnă iubire planctonică.