Join the new world

Capitolul IV
continuare de aici; http://www.erepublik.com/en/article/casta-holtzmanilor--2232172/1/20
Agitatia.

Lafait pe spate, pe o sofa cu tapiterie de matase, cu picioarele incrucisate, imbracat intr-un caftan cu fire aurite, Holtzman asculta fericit muzica veche. Era complet prabusit in placere, repetand incet versurile melodiei care il mobiliza de fiecare data, “The itsy bitsy spider”.
Abia ajuns la strofa doi, strofa pe care de fiecare data o striga practic....

“Oh, that Itsy Bitsy Spider… he was really small.
He climbed that spout… so that he could feel… tall.
Down came that rain… dude, it was really… wet.
And that spider thought that climb was something to… regret.
Yeahhhhhhhhhhhhh..............”

el, fu intrerupt exact cand exclama Yeahhhhhhhh, in acelasi timp sarind in picioare in mod inconstient, uitand de inaltimea mica a incaperii, ramanand infipt practic intre tavan si podea, cu ochii holbati, neintelegand ce se intampla cu el. Turbanul care ii impodobea in mod amplu cutia craniana, fu tuflit cat colo si se rostogoli in incapere oprindu-se la picioare celui care venise in camera si ii intrerupsese siesta zilnica.
Cocosat de durere si frecandu-si crestetul cu podul palmei, isi intoarse privirea spre emisar, dupa care cu o grimasa il intreba scurt;
-Tu ce dracu mai vrei ba de la mine, nu vezi ca era sa-mi sparg calculatoru’?

-Ali Bei al Holtzaman, am venit sa va aduc o idee de-a mea, proaspat clocita.

-Varsa tot, zise Holtzman inca frecandu-si dovleacul si indreptandu-se cocosat catre canapeaua lui. Spune ce dracu ai de zis, ca si asa cred ca acum nu inteleg nimic, mi-au sarit toate circuitele.

-Marite sultan, dupa cum stiti, acum cateva zile am semnat un contract cu Mermadienii, un contract de vanzare a cel putin 50 de unitati de camuflare opto-electromagnetica. Ciudat este ca. mermadienii au dat cat am cerut noi, fara macar sa incerce sa negocieze ceva. Au semnat, au dat aur cash, fara sa foloseasca modul virtual de transfer, si au disparut cu marfa in brate. Ma gandam, asa, nu ar strica sa aflam motivul grabei lor, duopa mine sigur este vorba de ceva profitabil si, nu ar strica sa ne implicam si noi.Un profit in plus nu ar strica.
Holtzman, scarpinandu-se cu doua degete intre picioare, statea parca gandind la cele spuse de mana lui dreapta.Mana dreapta din casta, nu mana personala, evident.
-Ba, esti genial, repeta-mi te rog ce ai zis, ca acum am observat ca aveam castile pe urechi si nu am auzit nimic!
Beilierbeiul isi repeta ideea, intarind cele spuse dandu-i sefului factura emisa catre mermadieni.
Holtzman o lua si studiind suma ceruta acolo, isi dadu o palma pe frunte si zise tare;
-Ba, da de mult nu am vazut asa fraieri, sa plateasca exact cat am cerut pentru un rahat de tehnologie invechita, furata si asta de la Calugarii Ancestrali.
Era vorba de o tehnologie de camuflare ce folosea un costum din miliarde de fibre optice care transmiteau imagini captate din spatele corpului invelit in ele, in fata lui si invers, in felul acesta creand senzatia de transparenta sau invizibilitate optica.
-Daca astia au un pont,zise Holtzman, trebuie neaparat sa aflam despre ce este vorba, putem avea profit nesperat pentru casta noastra.
-Ali Bei, bine graiti in intelepciunea voastra si sunt fericit de ideea pe care ati avut-o, spuse beilerbeiul atribuind astfel ideea sa sefului, ducand linguseala la extrem. Nici eu nu puteam sa am o asa idee geniala.
Holzman incepu sa se umfle progresiv in pene, pieptul sau capatand dimensiunea unei mingi de fotbal, si, murmurand ironic zise catre beilerbei;
-Pai de aia sunt ma sef, ca gandesc, nu ca voi. Si uite, chiar pe tine am sa te indrituiesc ca sef al trupei de comando pe care o vom trimite la mermadieni. Am sa-ti dau niste bani necesari pentru toate operatiunile.
Si, zicand asta, isi trase o manusa pe mana, manusa care il proteja cand dadea din banii proprii cuiva, de impactul antimateriei care il sacaia de atata timp. Nu dorea sa isi umfle contul personal cu valori negative. Scotoci sub pat, asezat in genunchi si cu fundul in sus in asa fel incat sa mascheze zona exacta unde cauta,dupa care scoase un ladoi mare din lemn de prun ferecat cu un lacat cat toate zilele.Un lacat cu cifru.
-Care mama dracu e cifru de la lacat? se intreba in timp ce se scarpina iar intre picioare ridicand usor de la podea piciorul drept ca sa poata acoperi mai bine zona inghinala.
-696969, oare asta sa fie?
Mare ii fu fericirea cand lacatu trosni puternic in urma incercarii lui de a il deschide. Nimerise cifrul. scoase de acolo un lingou de aur latinium si il intinse cu mana tremuranda beilerbeiului;
-Na ma, ia de aci, cu astia vreau sa-mi recrutezi cei mai tari mercenari. In 10 zile vreau sa plecam in misiune.
Zicand asta, se intoarse indiferent cu spatele la subaltern si, strangandu-si faldurile caftanului se aseza pe canapea fredonand incet;

He was washed away… washed away… washed away…
He was washed away… washed away… washed away…
He was washed away… washed away… washed away…

Va urma.......