[CP] Primul pas

Day 3,062, 06:36 • Published in Republic of Moldova Republic of Moldova • by Monitorul Oficial MD


Vă salut cu mult drag și sper că vă aflu bine-sănătoși!

În zilele ce urmează vom face împreună o încercare.
Vom încerca să găsim în eMoldova puterea de a renaște, de a redeveni (încetul cu încetul) un pol de atracție în micul haos numit eRepublik.
Așa cum spuneam mai demult eMoldova nu a fost și nu este o putere militară sau economică. Jucătorii care au căutat acest colțișor (dacă nu l-au căutat pentru medalii de Congres sau de președinte) au venit pentru că au găsit ceva deosebit. Întotdeauna o țară mică va fi atractivă în primul rând prin faptul că se pot crea numeroase legături. Toată lumea se știe cu toată lumea și din acest lucru pot ieși o mulțime de lucruri minunate.



Jocul însuși a suferit un declin imens în ultimii ani. Vom reveni în scurt timp cu un articol ce detaliază acest aspect. Din acest motiv chiar și țările mari au suferit un regres. Bineînțeles că în țările mici impactul a fost atât de mare încât majoritatea sunt moarte sub toate aspectele. Nu este doar problema eMoldovei. Este o problemă generală. Nu, nu se datorează dictaturii ci se datorează modului în care am reacționat la dictatură sau la alte schimbări implementate în joc.

Nu ne-a oprit nimeni să scriem în continuare. Nu ne-a oprit nimeni să comentăm sau să ne implicăm în anumite activități. Nu ați fost închiși într-o pivniță fără putință de a privi soarele sau de a admira florile. Ușa a fost deschisă. Muzica a sunat în continuare... doar că ați preferat să opriți totul. Dispăruseră certurile. Dispăruseră profitorii și oportuniștii. Dispăruseră vânătorii de medalii de congres. Dispăruseră clonele. Putea fi raiul. Un rai al culturii și al omeniei. Un rai în care ne puteam cunoaște și ne puteam ajuta unii pe alții. Puteam găsi subiecte comune... pentru că nu mai conta să "urce cineva sus".



În schimb am încetat să mai vorbim.
Am încetat să mai scriem.
Am încetat să mai fim o societate și ne-am rezumat la a fi indivizi solitari.
Și eu sunt primul dintre ei.
Am renunțat la prietenii pe care oricum nu-i știam și cu care nu aveam nicio tangență. Mi-am văzut de lupte, de antrenamente și de... mda, nu mai era nimic altceva. Doar atât. Click-uri, după click-uri urmate de alte click-uri.

Fără interacțiuni. Fără oameni. Doar eu.

Și oare câți din eMoldova nu au făcut la fel?



Eu m-am retras în principal pentru că am vrut să stau deoparte, să privesc ce pot face alții cu eMoldova. Cât am fost în față, cât am fost sus am făcut ce mi-a trecut mie prin cap că ar fi bine... bine pentru eMoldova, bine pentru oamenii din ea. Am vrut să văd ce pot alții. Am vrut să văd ce se-ntâmplă dacă nu există un Vlad Tamaș care să facă un milion de lucruri. Am vrut să văd ce se-ntâmplă dacă nu există un Adi Cep care să miște munți cu inima lui mare. Am vrut să văd ce se-ntâmplă dacă nu mai există adevărați conducători. Conducători care să facă ceva pentru țară nu pentru ei înșiși.

Și am văzut. Am ajuns aici.



Îmi place unde suntem?
Nu.
Îmi place unde sunt?
Nu.

Soluții sunt.
Oameni sunt.
Inimi și vise sunt.
Trebuie doar să vrem puțin.

Așa că vă chem. Vă chem cu mic cu mare să ne scuturăm de praf, să ne dezmorțim picioarele, să dăm drumul la muzică și să dansăm. Să ne simțim bine și să ne regăsim.

Vom încerca pe cât posibil să vă oferim motive să vă logați mai des în joc.
Să vă dăm motive să comentați, să scrieți și să citiți.
Dar nu vă putem forța să o faceți.

Dacă o vreți... o faceți.



Îmi pare rău pentru acest articol lung.
El e prea scurt pentru câte am eu a spune dar în loc să spunem mai bine să facem.

Încet.
Pas cu pas.

Pentru moment vă rog să participați la un chestionar / recensământ.
Completați întrebările cât mai detaliat. Rupeți 15 minute din timpul vostru și scrieți cât mai mult acolo. Să găsim și cauze și soluții deopotrivă.

Vă aștept să participați în număr cât mai mare la această acțiune și la acțiunile ce vor urma.

NoOnexRO / Gabi
președintele în exercițiu al eMoldovei