Join the new world

La Chişinău, astăzi, a fost marcată cea de-a 538-a aniversare a bătăliei de la Vaslui, în care domnitorul Moldovei, Ştefan cel Mare, a repurtat o victorie strălucită asupra oastei otomane.


Astăzi, se împlinesc 538 de ani de la Bătălia de la Vaslui (10.01.1475), în care oastea Moldovei condusă de Ştefan cel Mare a repurtat o strălucită victorie asupra armatei otomane. Ţelul campaniei otomane era ocuparea Moldovei şi înlocuirea lui Ştefan cel Mare cu un domn, unealtă a turcilor. În fruntea unei armate de 120.000 de oşteni, Soliman-paşa, ajutat de oastea valahă, pătrunde în Moldova, înaintînd spre Suceava. Ştefan cel Mare, avînd 40.000 de oşteni, ajutaţi de cîteva mii de secui, unguri şi poloni, a folosit o tactică menită să slăbească puterea duşmanului. În calea înaintării turceşti ţara era pustiită, arsă. Moldovenii îi hărţuiau în permanenţă pe turci.

Ştefan cel Mare a ales drept cîmp de bătălie lunca rîului Bîrlad, la sud de Vaslui. Moldovenii, ocupînd poziţii dominante pe dealurile împădurite, ce flancau valea, aveau avantaje. Focul artileriei moldovene, iureşul cavaleriei moldoveneşti, în frunte cu Ştefan cel Mare, au pricinuit turcilor pierderi grozave. Dezastrul a fost desăvîrşit de pedestraşii ţărani: zeci de mii de turci au fost nimiciţi. Marea biruinţă a moldovenilor „rău înarmaţi şi mai că luaţi de la coarnele plugului” a răspîndit faima Moldovei în întrega Europa şi l-a acoperit pe Ştefan cel Mare cu o glorie nepieritoare.



Sultana-valide, văduva sultanului Murad I, mărturisea: „niciodată o oaste turcească n-a suferit o astfel de înfrîngere”. După această biruinţă răsunătoare Ştefan cel Mare nu-şi permite răgaz de veselii şi laudă. La cîteva zile după bătălie domnul Moldovei informează principii creştini, atrăgîndu-le atenţia: „Păgînul împărat al turcilor îşi puse de gînd să-şi răzbune şi să vie în luna lui mai cu capul său şi cu toată puterea sa împotriva noastră şi să supună ţara noastră care este poartă a creştinităţii şi pe care Dumnezeu a ferit-o pînă acum. Dar dacă această poartă a creştinităţii, care este ţara noastră, va fi pierdută – Dumnezeu să ne ferească de aşa ceva – atunci toată creştinitatea va fi în mare primejdie. De aceea, ne rugăm de domniile voastre să ne trimiteţi pe capitanii voştri într-ajutor împotriva duşmanilor creştinităţii, pînă mai este vreme...„ Stefaphanus vaivoda, Segnor del paese della Moldavia”.

Manifestaţiile de sărbătoare au început cu o slujbă religioasă la Catedrala ”Nașterea Domnului” din Chişinău, după care participanţii au depus flori la monumentul lui Ştefan cel Mare.