Scrisoarea unui politician către mama sa (I)

Day 809, 16:52 • Published in Romania Republic of Moldova • by Open_Minded

.
.

Dragă mamă,


Chiar de la început vreau să-ţi spun că sunt bine, sănătos şi că doar ciroza mă macină ceea ce-ţi doresc şi dumitale. Şi copii sunt foarte bine şi au crescut de când nu i-ai mai vazut ultima dată când au fost în vacanţa în care s-au distrat de minune când v-au dat foc la casă, iar tata a facut infarct de a venit să-l ia cu salvarea dar ştrengarii i-au dezumflat toate roţile. Noroc cu vecinul care a sărit în ajutor să stingă focul dar nu a ştiut că năzdrăvanii nu aduceau apă în căldaruşe ci benzina din rezervorul salvării. Sunt convins că tata e fericit acum şi se bucură nespus că-i duci flori la mormânt în fiecare săptămână.

Copii îmi spun mereu că vor să vină din nou în vacanţă la dumneata, că le este dor şi de dumneata dar mai mult de de căţel, care spun ei că arată mai bine de când i-au taiat coada şi urechile. Şi ştii cât de mult le mai place şi dulceaţa dumitale de cireşe negre că e fiartă mult şi foarte cleioasă de înnebunesc vecinele care vin în vizită şi se trezesc când ajung acasă că nu-şi mai pot scoate încălţările manca-i-ar tata pe ei de isteţi. Ştiu că lumea e rea de spune că ai plecat special de acasă de Paşte când ai aflat ca i-am trimis sa-ţi ţină de urât două săptămâni şi că îi iubeşti la fel de mult pe cât şi ei te iubesc pe dumneata şi că nu e adevarat că ai zis arză-i-ar focul de pramatii descreierate si ducă-s-ar pe pustii că e necuratu-n ei.

Cel mare aleargă toată ziua de nu-l poţi opri, noroc că se mai împiedică şi cade de-şi rupe câte un picior de suntem şi noi liniştiţi câte două luni cât stă în gips şi chiar şi învăţătorul ne spune să avem grijă şi eventual să-l ţinem cu gipsul nu două ci trei luni să nu rişte ceva şi să nu se grăbească să se întorcă la şcoală că oricum nu au refăcut-o integral de la ultimul lui experiment din laboratorul de chimie şi că în ciuda faptului că mulţi copii au fost schilodiţi şi că şcoala e pe jumătate distrusă el îl admiră foarte mult pentru curiozitatea lui de a da foc la butelia cu gaz şi că da, ştiinţa mai presupune şi sacrificii.

Aia mică în schimb e febleţea tuturor, la grădiniţă o alintă toţi, chiar i-au făcut o cameră specială numai pentru ea şi îi dau acolo tot-tot ce vrea şi o încuie bine să nu vină copii răi să-i ia din jucării.

Aş fi vrut să-ţi mai scriu şi despre Panseluţa nevastă-mea care îşi dă doctoratul în ştiinţe politice şi despre activitatea mea din partid cum ne bagăm în opoziţie că am vazut că cu noi la guvernare merg lucrurile prea bine şi nu are lumea de ce să mai huiduie şi nici cine nu mai văd să faca opoziţie că-s vai capul lor, de toate trebuie să avem noi grijă că de aia ne spune Brain şi câte şi mai câte zvonuri şi bârfe de alea din sfera politcii înalte care ştiu că-şi plac (vezi că am ţinut preţul la lapte să nu vină de la import) dar rămâne pentru data viitoare.

Pe curând, copii strigă să-ţi scriu că au scos limba – ştrenagrii – iar Panseluţa că-ţi urează ce ştii că-ţi urează ea dintotdeauna de când am adus-o prima dată s-o cunoşti şi ai opărit-o cu toată cafeaua.

Să ne trăieşti.
.
.