Join the new world

A fost odata ca niciodata Mos Crasciun. Si Mos Craciun era un batran foarte rau. Fiind foarte rau, Mos Craciun ura copiii. Ura copiii atat de tare ca de fiecare data cand prindea vreunul, il si manca. Asa i s-a-ntamplat lu Mihaitza. Si Roxanei. Si lu Florin.

Cand prindea vreun copil, Mos Craciun mai intai il lega de scaun. Dupa care il scalpa (avea un cutit cu zimti, special construit pentru treaba asta). Apoi il trepana. Trepanatia, dragi copii, este operatia prin care se decupeaza cutia craniana, ca sa poti avea acces la creier. Creierul poate fi prajit ca atare sau trecut prin pesmet, caz in care devine creier pane. Dupa ce il trepana, incepea sa-l jupoaie. Dar nu poti jupui pe cineva daca-l tii legat de scaun. Asa ca Mos Craciun il dezlega pe copil, il lua de ceafa si-l agata intr-un belciug. Dupa care facea o crestatura in pielea copilului si introducea acolo o teava prin care sa poata sufla, astfel incat copiii sa se umfle iar el sa-i poata jupui mai usor. Dupa ce-i jupui, facea din pielea lor niste posete foarte dragute, pe care le oferea amantelor sale. Dupa ce facea posetele, Mos Craciun se intorcea la copilul pe care-l jupuise. Si incepea sa-l gadile cu o pana. Cand nu mai ai piele si te gadila cineva, sezatia pe care o ai nu e aceeasi ca atunci cand te gadila cineva si ai piele. Cand nu ai piele, nu te gadila, cui te ustura. Iar copiii jupuiti plangeau foarte tare. Ca sa nu mai planga, Mos Craciun le oferea bomboane si ciocolata si jucarii. Dar nu le oferea. Doar se prefacea ca le ofera, iar copiii iar incepeau sa planga, pentru ca isi doreau bomboanele si ciocolata si jucariile, iar el nu li le dadea. Dupa ce ii facea astfel sa planga, Mos Craciun se plictisea si incepea sa taie bucati din creierul copiilor. Creierul nu simte durerea, iar lui Mos Craciun ii placea grozav sa se uite la copii, care deveneau din ce in ce mai prosti, pe masura ce le mai taia o bucatica. In cele din urma, copiii se stingeau ca lumanarelele care stau prea multa vreme pe un tort si se sting de la sine. Cand spunem ca un copil se stinge, vrem sa spunem ca el a murit. Dupa moartea copilului, Mos Craciun lua un satar mare, ca ala pe care il are mamica voastra in bucatarie, si incepea sa-l transeze si sa pregateasca carnea pentru gatit. Apoi il prepara pe copil (facea din el ciorba de burta, sarmale, hamburger, pizza, la un foc foarte mare, pe care-l aprindea din busteni; bustenii astia se numeau craciuni, si de-aici i se trage mosului numele); si il manca. Din acest motiv este Mos Craciun atat de gras. Asa a trait Mos Craciun fericit, mancand copii si oferind posete amantelor sale. Dar nu e frumos sa mananci copii. E o fapta rea. Ingerasii copiilor mancati de Mos Craciun s-au dus la Doamne-Doamne si i-au povestit tot ce facea Mos Craciun cu copiii. Si DoamneDoamne s-a suparat. Si l-a condamnat pe Mos Craciun sa-i iubeasca pe copii. Si sa le ofere ciocolata si bomboane si biciclete si jucarii. Si ca sa-l pedepseasca si mai tare, l-a pus sa fabrice el insusi jucariile. Si sa colinde intreaga lume intr-o singura noapte si sa le ofere daruri tuturor copiilor cuminti. Aceasta este, dragi copii, povestea lui Mos Craciun. Si-acum veniti mai aproape, sa va tina Mosu pe genunchi. Asa, Mihaita, stai pe scaunelul asta. Stai cuminte si pune manutele la spate. Asa, nu te speria, te leg ca sa ne jucam de-a cowboy-ii si indienii. Iar voi, dragii mei, sa fiti cuminti si sa nu copiati textul asta; ca daca-l copiati pentru ziarele voastra, cineva o sa va trimita la psiholog, si-o sa creada ca sunteti bolnavi in cap, iar ceilalti vor rade de voi.