Join the new world

Nu prea pot sa zic decat o poveste care am auzit-o demult:


"Cica era un taran, si avea el vreo 3 vaci, oai mama si ce vaci, mari si sprintene, si dadeau ele la lapte cat 10 vaci mari si burotoase.
Si era darnic foc taranul, cum se crapa de ziua, veneau vecini la el si el le dadea cate o galeata si le zicea:
- Ia tu aci, de la vaca buna datã de Dumnezeu , si cinstete-ti tu stomacu' cu acest lapte da nu uita ca acolo in fundul satului de meri vei da popa Ademicã ce sta la taclale cu primaru Fimsimica toata ziua cand nu-i slujba, ce treburi au nu chestionezi , ci mai meri o tzarã pana dai de biserica, si pui iaca un pomelnic la nevasta-mea.
Badea aist fu mare bisnitar la vremea lui, el si cu vecinul lui filozof si o gospodar. Dar mai nou aveau el un mare defect, o lene cel puse stapanire pe madulare si o ambitie zicea el divina, si nu curata in veci grajdul, iar dimineata cand venea de la muls era plin ochii de balegar, si asa era cu el de zi in seara, pana mergea la scaldat.
Ziceve-ti : "da' cum nu-l deranjeaza , daca nu pe el, pe vecinu-so". Pai stati sa vedeti ca pe el mirosul il lasa de mult de cand fu pe front .. iar pe vecin sa zicem ca era el mai curat si nu prea se apropia la mai mult de o aruncatura de batz de gard. Iar lapte nu-i trebuia ca avea vacile lui , totusi se mai murdarea si el dimineata cand il ajuta sa imparta laptele.
Si da, si laptele avea un iz de balegar, dar cum ii vorba aceia dulce : cei pomana ii pomana , deh tre cinstita si multumita si bauta ca doar n-ai muncit pentru ea.
Ei iaca, toate bune si frumoase, pana cand tanarul Bade Jemenfiş , mai mistocar de felu' lui si cu gansca sa se hotarara sa shie si ei cool si democrati si sa fure vacile, ca deh babetele si mosi tre sa munceasca si ei pamantul, sa isi ia si ei propile vaci si sa-si bea propiul lapte , doar asa ii in democratia de azi, muncesti ai ca de nu se duce pe rapa economia satului!
Ase ca intr-o noapte rece, facu semn la gasca , sarira gardul si intrara in grajd. Nu va zic, ca vacile le furara fara probleme, da ce folos ca atunci cand le manara in jos, plini de balegar fura si ei din acel grajd,lasara o dara maro si trecura mandrele de la hoara si dezgustate fura si vreo doua luni nu vorbira cu flacai.

Si iaca ase ma suii pe o coada de matza si va scrisei povestea fara penitza."