Moldovenism, Unionism si alte Isme …(1)

Day 3,054, 13:52 Published in Romania India by Patanjali
Oṃ bhūr bhuvaḥ svaḥ


Maricica se întâlnește cu Ileana la piață.
- Vai, de când nu ne-am mai văzut. Ce faci, cum ești, te-ai măritat ?.
- Da, m-am măritat. Pe soțul meu îl cheamă Vasile.
- Ce coincidență, și pe soțul meu îl cheamă tot Vasile. Dar ce faci la piață ?
- Am venit să cumpăr niște care de vacă, să fac o ciorbă.
- Extraordinar, și tu Vasile, și eu Vasile, și tu vacă și eu vacă !
– Folclor urban

Căutând ceva pe Google am dat de un articol despre Haplogrupuri și distribuția genetică a populațiilor. Când mă uit mai bine, iaca un jucător de eRepublic.
Chestia m-a intrigat, mai ales că era Moldovean, așa că m-am apucat să citesc articolul.

Bun, omul are o problemă de consecvență. Aici zice că Moldova își datorează identitatea statală regelui Ungariei și îl preaslăvește pe Balc, fiul lui Sas, fiul lui Dragoș, ba descalecă Moldova de la Bogdan.

Cuhea era domeniul lui Bogdan (a devenit al familiei Sas – urmașii lui Balc – cu, numele, după amintita danie regală) și locul de obște al mai multor voievozi ai Maramureșului. De acolo a plecat Bogdan (după mai multe răzvrătiri și persecuții ale regelui Ungariei) să cucerească Moldova, care Moldovă, până la cucerirea ei de către Bogdan era marcă de apărare a Regatului Ungariei (nu stat de sine stătător).
Abia după cucerirea lui Bogdan, s-a format Bogdania, ce mai târziu va fi numită Moldova.


Dacă data trecută am avut de lucru cu excesele lui Dacnemuritor, acum, iacă, avem alt exemplar, pe partea opusă.

Vorbind despre originea Valahilor (în căutarea unor argumente ale distincției Moldovenilor față de aceștia), ipochimenul prezintă niște hărți de pe EuPedia, cum este aceasta:


Din nefericire nu precizează că aceasta este harta actualei (din anii 2000 după Hristos) răspândiri a haplogrupului I2, una din cele două vechi familii genetice ale Europei.

În a doua imagine pe care o prezintă este reprezentată situația actuală (din anii 2000 de după Hristos) a preponderenței gentice a unor haplogrupuri în anumite regiuni (adică unde avem o majoritate a populației ce aparține unui anumit trunchi genetic):


O să încerc să aprofundez puțin discuția asta, așteptând și interpretările voastre.



În primul rând o privire de ansamblu a migrației lui Homo Sapiens.


Până pe la 30.000 - 20.000 înainte de Hristos Europa era puțin locuibilă datorită glaciațiunii.


În situația asta (a calotei glaciare de peste nordul Europei) erau destul de puține locuri care să ofere un habitat pentru oameni.




După această data a început migrația din sud, a așa numitului grup genetic IJ.


Grupul genetic J, specific Anatolian, a avut un rol important în dezvoltarea agriculturii și creșterii animalelor în Europa (precum și în dobândirea toleranței la lactoză a acestora).


În grupul genetic J regăsim populațiile semitice și precursorii acestora. În paranteză fie spus, văzută așa, invazia arabilor în Europa are noi valențe.

Grupurile genetice din familia I sunt vechile populatii europene.
Populația autohtonă din grupul I (europeni ce au supraviețuit erei glaciare) s-a amestecat cu populații din grupul J (din orientul mijlociu). Actualmente în România procentul grupului genetic J este de 15%, în condițiile în care în Cipru sunt 43%, în Creta 39%, în Sicilia 26,5% și în Anatolia 33%.

6000 – 5000 înainte de Hristos

Din zona Caucazului a migrat înspre actualul teritoriu al României, populația din grupul genetic G (păstori, ciobani). În actuala populație a României grupul G are o prezență de 5%.
Spre comparație, în Europa același grup genetic are următoarele prezențe (mai semnificative): Găgăuzia 13,5%, Anatolia 11%, Cantabria 10,5%, Tătaria 11%, Sardinia 12%, Sudul Italiei 10,5%, Italia central 11%, Creta 9,5%, Tirolul austriac, Corsica, Provence 7,5%.
Europa era încă … neinvadată, dar în formare. Grupurile R1a staționează în zona Bug-Dniestr (Kurgan) iar grupul R1b încă nu a părăsit Anatolia (are miscări spre nord, unde nu va găsi ”spațiul vital” necesar și se va întoarce pe ruta sudică).

4000 – 3500 înainte de Hristos

Majoritatea Europei are o populație I2 (I1 este populația europeană nordică), cu un amestec de populații J și o mica infuzie de populații G.
În această perioadă are loc mișcarea unui val ”african” (grupul genetic E) ce avansează în sud-vestul peninsulei balcanice.
În România procentajul grupului E este de 15%.
În Europa procentajele actuale ale populațiilor ”africane”: Kosovo 47,5%, Grecia centrală 29,5%, Albania 27,5%, Bulgaria 23,5 %, Muntenegru 27%, Macedonia 21,5%, Bosnia 23%, Galiția 22%, Ile de France și Sicilia 20,5%.
Transilvania și o parte din câmpia Panonică (zona râului Tisa, Mureș, Crișuri, Dunăre – actuala zonă europeană DKMT) se definește deja ca placă turnantă a influențelor interculturale europene și ca zonă de ”contact” pentru populațiile imigrante.

2800 – 2500 înainte de Hristos

Are loc invazia populațiilor R1b (generic numite celtice). Principala ”oprire” a acestora este, iar Transilvania (leagăn al populațiilor italice – vezi arborele formării limbilor latine).
Deși așa cum au fost formulate, teoriile Școli Ardelene sunt eronate, aceste noi indicii par a proba originea limbilor latine și un model al dezvoltării acestora, care implică ca ORIGINE un teritoriu al actualei Românii.
Cel mai probabil, o limbă protolatină era comună populațiilor europene vechi (din grupul I).
De asemenea, trecerea spre culturile ulterioare (Dacică, Getică) implică o infuzie celtică asupra acestora.

În Europa avem încă o predominanță a populațiilor de tip I2 (Megalitice) dar ele vor fi curând supuse imigrației dinspre centrul de ”reansamblare” (Transilvania) a populațiilor R1b.

2500 – 2000 înainte de Hristos

Și Europa de vest este cucerită de grupul R1b (celți), având loc mari atrocități.
Se formează statele celtice din vestul Europei.Ulterior are loc o alta migratie celtica, înapoi spre Anatolia (tot prin Transilvania, Dunăre, Bulgaria de azi).

Situația actuală a prezenței diferitelor grupuri genetice în România este cam așa:


1] I = 33% grup originar și dominant - traci, daci – geti, rumâni;
2] R1a=17.5% – ”kurgan”, sciti, componentă ”slavă” secundă;
3] J= 15% infuzia de fermieri din orientul mijlociu – anatolieni, ”greci” – încă nedefiniți national;
4] E1b1b=15% ”africani”, iliri – albanezi, egipteni;
5] R1b=12% grupul europenilor de vest – celti

Situația din Moldova este puțin diferită
I1 – 5%; I2 – 24%; R1a – 30,5%; R1b – 16%; G – 1%; J – 8%; E – 13%; T – 1%; Q – 0%; N – 1,5%
Așa cum se vede, majoritatea genelor este de orientare slavă (R1a) urmată îndeaproape de cea europeană, veche, I.
O altă explicație a zbaterii atât de puternice a curentelor și orientărilor din Moldova de astăzi.


Cred că actualul articol e deja destul de lung, așa că, dacă subiectul interesează, vom continua discuția, spre zilele noastre, în alte articole.


Toate cele bune !




Meri shubhkaamanaaye aapke saath hai !