Uniunea Crestin Democrata - Povestea Continua

Day 412, 00:48 Published in Romania Romania by OchiReci
"Mulţi incă nu şi-au dat seama cât sunt de periculos
Mă tot încearcă m-atacă şi'apoi se'ascund, e scandalos
Mă vorbesc toţi de parcă mă cunosc
Fără să ştie cine sunt sau nici măcar cine am fost"
[ Nimeni Altu ]

Am început demult , de jos gândindu-mă la viitor când alţii trăiau în trecut. A trecut atâta timp încât m-am schimbat treptat din ce in ce mai mult prin ce-am trăit cum am trăit încât acum pot spune că sunt pregătit de tot şi toate şi că nimic nu mă mai sperie pentru că nu mai simt nimic.

Nu pot să spun că nu am dorinţe care nu mi s-au împlinit sau că nu am greşeli făcute cu toate că pentru fiecare am plătit , pot doar să zic ca sunt destul de vechi să îi ştiu pe mulţi , din vremea cand se ascundeau unul dupa altu ca după fusta mamei implorând puţin respect şi bani până la maturizare unul de la altu şi toţi de la popor.

Mă enervează faptul că se ridică mulţi în slăvi prin vorbe nu prin fapte e normal , doar sunt om , si toate relatările lor sunt vorbe distorsionate trist modificate genetic , parcă , să pară că nu-i defapt o zebră pe zebră ci o divină cometă din cer căzută pe stradă , menită , gândită să prostească mereu pe cei care uită că prietenia nu se măsoară în cuvinte şi respectul nu se oferă , doar se câştigă. ..

Că toţi o ard la fel , că toţi sunt ce nu vor să pară sau ca par ceea ce nu sunt , e o realitate crudă alimentată în timp chiar de ei prin vorbe de alint adresate lor şi celor care se infrăţesc cu ei. De câte ori aţi văzut pe cineva să felicite pe altcineva decât pe cei din jurul lui , de câte ori aţi văzut oameni care au puterea de a gândi singuri fără să intrebe prima dată stăpânul şi a poza în moralist.

Atât de puţine ori ? atât de puţini suntem noi aştea persoanele non-grata ? atât de puţini suntem noi cei care stau când ei aleargă , atât de puţini suntem noi cei care aleg să vină de unde ei pleacă ?

Oare atât de mulţi sunt ei , cei care aleg sa ţină la prezenţa lor , cei care sunt prieteni de faţada , mult prea drogaţi de interese ca să mai fie prieteni , mult prea iubitori de sine încât să le mai pese de voi , mult prea dornici de avuţie încât nu sunt dispuşi să o împartă cu voi ...şi cu toate astea atât de perfizi incât vă pot face să crede-ţi că le sunteţi inferiori şi că vă merită respectul ?

Da gata! cu noi nu le merge , nu ne fac banii sau faima , nu ne pot cumpăra stima şi nici nu ne pot modela sau inchide gura dupa bunul lor plac. Noi suntem cei care trăim pentru a trăii şi pentru a ajuta pe cei din jurul nostru , noi suntem cei cu mintea fumată demult şi cu inima-ndurerată în ziare , noi suntem cei care dorim să ridicăm România pe cel mai înalt podium corect şi democratic , pentru a putea mai apoi să ne sângereze inima de bucurie , nu de durere ca până acum.

Noi suntem noi , ei sunt ei ... dar tu ce alegi ? Alegi libertatea şi vi cu noi sau stai supus in continuare sub ei ?

Eu care merg pe partea ciudata a strazii , privind cu ochii vanatorului din locul prazii , vorbit atât de des încât nu mai cred demult în poveşti şi rănit atât de greu încât rănesc extrem de usor la rândul meu vă invit să vă alăturaţi şi voi.

Impreună pentru viitor , nu vă promit funcţii , ar fi şi comic să vă cumpăr vocea cu un loc în congress sau să vă domin gândurile lăsându-vă să credeţi că într-o zi veţi fi preşedinte , eu doar vă ofer un partid în care fiecare membru va fi sprijinit moral , material şi desigur logistic.

Uniunea Creştin Democrată renaşte , mai puternică şi mai extrovertită ca niciodată. Nu prin noi inşine , doar prin puterea colectivului.

Suntem nebunii care cred in fapte si pentru care vorbele sunt vorbe-n vant , suntem cei care speram la o Romanie mai buna si avem puterea sa ne strigam supararea pe fata , suntem cei care am face o a doua revolutie daca am reusi sa ne adunam ... si suntem cei divizati de multe orgoli pe care le vom lasa in trecut sperand la un viitor mai bun.



Semneaza OchiReci , medic de garda la spitalul de nebunii

"Dar pentru simplul fapt că sunt aşa cum sunt
De prea mulţi ani câstig respect şi mă culc flămând"