Regulile polemicii civilizate / Rules of Civilised Polemics
sigusro
RO:
Daca tot suntem in campanie, sunt sigur ca si candidatii stiu regulile polemicii civilizate:
(stabilite de Universitatea din Oxford, 1890)
1. In orice polemică ştiinţifică, socială sau politică, discuţia trebuie să se rezume la schimbul de idei şi numai la acele idei care au contingenţă cu problema respectivă.
2. Părţile aflate în polemică folosesc drept argument fie teorii ştiinţifice, fie fapte concrete din realitate care sînt relevante în ceea ce priveşte problema discutată.
3. Părţile nu au dreptul să aducă în discuţie caracterul, temperamentul sau trecutul adversarului, deoarece acestea nici nu infirmă, nici nu confirmă validitatea ideilor pe care le susţine.
4. Părtile nu au dreptul să pună în discuţie motivele care determină atitudinea ideatică a adversarului, deoarece aceasta abate discuţia de la problema în sine.
5. Etichetarea adversarului, prin menţionarea şcolii de gîndire, clasei sociale, organizaţiei profesionale sau partidului politic din care acesta face parte, constituie o încălcare a regulilor polemicii şi dezvăluie slăbiciunea lipsei de argumente. Intr-o polemică civilizată contează numai argumentele invocate de adversar ca individ şi nu ca membru al unei şcoli sau organizaţii. Nu ai dreptate pentru că eşti gînditor materialist, patron sau laburist, ci dacă argumentele tale sînt convingătoare sau nu.
P.S. Îmi place să cred că măcar o infimă parte din preceptele de mai sus va fi reţinută de fiecare dintre noi.
EN:
Established at the Oxford University, in 1890
In any scientific, social and politic polemics, the discussion should confine to the change of ideas and only at those ideas which have affinity with that issue.
The parties in polemics use as argument either scientific theories, or concrete facts, relevant in respect of the problem discussed.
The parties do not have the right to bring into discussion the opponent’s character, temperament or past, as those neither confirm, nor invalidate the validity of the ideas they assert.
The parties do not have the right to discuss the reasons which determine the opponent’s ideatic attitude, as he diverts the discussion from the issue itself.
Labeling the opponent by mentioning the thinking school, professional organization or political party he belongs to constitutes a violation of the polemics rules and proves the lack of arguments weakness.
In a civilized polemics it matters only the arguments brought by the opponent as a person and not as member of a school or organization. You are not right because you are a materialist thinker, an owner or a worker, but only if your arguments are convincing or not.
PS: version in English, on the advice of Butnaru
Comments
Eeeeee, ce faceau altii pe la 1890 toamna, cand noi inca schimbam 2 guverne pe an, ca sa asiguram rotatia politica.
buna initiativa
@Andrew McWilliams: de ce imi asta imi aduce aminte de RL-ul actual?
@Murariu Radu Ionut: pacat ca nu am avuto mai demult
erata: avut-o 😛
@sigusro, :
1. ce e aia contingenta? si de ce numai stiintifica, sociala sau politica? de ce sa nu fie "fara numar" ?
2. ce e aia polemica? - se pune si cu poalele in cap, si cu origini?
3. da de familia lui poate vorbi? sau macar de o amant, ceva? pina nu se dau la "fund" 😃
4. atitudine ideatica? mon cher, da ce treaba are Platon aici? noi suntem aristotelici, sadea. Parol.
5. cind il etichetam putem sa zicem de cartier (cum ar fi Ferentari)? ca asta cu scolile sau organizatiile ... deh, nu poti sa ii spui omului: mey, postlicealule (de scoli din astea, nu?)
Sa nu uit, felicitari pentru primul articol. Poate te paste o surpriza 😉
Andrew las-o asa. Perioada 1866-1914 a fost una dinte cele mai linistita din punct de vedere al schimbarilor guvenamentale din toata istoria Romaniei ( 3 exceptii in 48 de ani eu zic ca e bine). Mai linistita a fost doar perioada 1948-1989.
Da, 48 - 89 a fost foarte linistita 😁
app interesant articol. Felicitari...
@MO:
post 1: 😁
post 2: multumesc. de mancat ma mai mananca (limba). de pascut, hmm, inca nu am nici un cal prin zona. si nici in verde nu sunt imbracat 😛
post 3: mai avea nitel si avea nevoie de lumanare (perioada)
in politica s-a dovedit de tz ori ca nu sunt reguli
votat.
n-ar strica sa pui si originalul in engleza, s-ar putea sa le fie de folos si celor care nu stiu romana 🙂.
si n-ar fi rau sa le mai publici din cand in cand 🙂 - regulile astea ar trebui tinute minte si cand nu e campanie 🙂.
Debate!
Felicitari
Sunt câţiva paşi simpli pe care, dacă i-am urma, ne-am înţelege mult mai bine:
1. Când întâmpini o opinie contrară, primul lucru de care trebuie să te îndoieşti este propria ta opinie. Aşa este «etic» şi «sanitar». Trebuie să faci acest pas strategic înapoi pentru a-ţi reevalua poziţia – pentru a te asigura că, în ceea ce te priveşte, nu ai făcut nici o greşeală.
2. În continuare, trebuie să încerci să priveşti lucrurile şi din perspectiva celuilalt, tocmai din respect şi încredere în competenţa şi onestitatea lui intelectuală. Altminteri dialogul nu ar mai avea nici un rost.
3. Ceea ce urmează imediat, în mod firesc, este trasarea limitelor în care fiecare are dreptate. Dar aceasta nu ar fi decât un armistiţiu, căci, de pe această poziţie, fiecare s-ar putea retrage în ograda proprie şi privi mai departe cu insolenţă către celălalt.
4. Trebuie să găseşti o a treia luare de poziţie, din perspectiva căreia cele două poziţii contrare, originare, să poată fi explicitate (justificate în însăşi posibilitatea lor ontologică) şi, astfel, conciliate.
5. Pentru că această ultimă etapă nu îşi poate atinge niciodată idealul, toţi paşii acestui algoritm al adevărului trebuie reluaţi mereu, de fiecare partener în parte, după fiecare ciclu de argumentare şi contraargumentare al dialogului.
A se vedea şi versiunea pragmatică a acestor principii la adresa:
http://www.scribd.com/doc/50304410/Marcel-Chelba-Principiile-etice-%C5%9Fi-pragmatice-ale-dialogului-Comentariu-pe-blogul-emisiunii-Izvoare-de-filosofie-la-Radio-Romania-Cultural
.