In Gura ePresei ...

Propunere de Cod Militar al eRomaniei [Ministerul Media]

28 comments  more than a year ago

UPDATE al proiectului de Cod Militar al Romaniei, in urma feedback-ului primit. Multumesc pe aceasta cale tuturor celor interesati, care au alocat resurse de timp si rabdare pentru a analiza acest document si a-i aduce modificarile necesare.

1. Rolul Armatei Romane
Armata Romana este institutia care trebuie sa asigure capacitatea de actiune organizata si disciplinata in interesul statului roman si a cetatenilor sai. In acest sens, de disting anumite principii:

a. Armata Romana este o institutie subordonata conducerii civile a Statului Roman. Presedintele ales al Romaniei este comandantul suprem al Armatei Romane si are autoritate deplina asupra tuturor structurilor acesteia.

b. Armata Romana are datoria sa asigure CAPACITATE DE ACTIUNE ORGANIZATA, in interesul si la comanda conducerii politice a Romaniei. Aceasta capacitate de actiune SE LIMITEAZA la modulul de razboi Erepublik.

c. Armata Romana este finantata din bugetul de stat al Romaniei, avand totodata posibilitatea sa contribuie pe cat posibil la cresterea bugetului propriu din surse extra-bugetare.


2. Statutul Soldatului Roman
Indiferent de unitatea din care face parte, soldatul roman trebuie sa inteleaga si sa isi asume urmatoarele principii de conduita:

a. Statutul de soldat in Armata Romana are la baza, in primul rand, DECIZIA INDIVIDUALA de a face parte din aceasta institutie. Statul roman nu are dreptul sau mijloacele de a constrange cetatenii tarii in vederea participarii in activitatile militare.

b. Soldati ai Armatei Romane sunt doar acei cetateni care FAC PARTE IN MOD ACTIV DINTR-O UNITATE MILITARA a armatei. Statutul de Soldat al Armatei Romane poate fi confirmat doar in urma acceptarii cetateanului intr-o unitate a Armatei Romane, de catre un membru al comandamentului unitatii respective.

c. Orice soldat al Armatei Romane are dreptul inalienabil de a se retrage unilateral din Armata Romana, fara sa fie obligat sa dea explicatii in acest sens.

d. Statutul de Soldat al Armatei Romane nu este un statut permanent si inalienabil, acesta poate fi retras unilateral de catre comandamentul unitatii de apartenenta, prin excluderea soldatului respectiv. Ramane la latitudinea comandamentului fiecarei unitati sa accepte sau sa excluda soldati din randurile lor. Un soldat exclus dintr-o anumita unitate a Armatei Romane nu isi pierde dreptul de a se face parte dintr-o alta unitate a Armatei Romane sau, respectiv, de a se intoarce intr-un moment ulterior, in unitatea din care a fost exclus.

e. Un soldat al Armatei Romane poate fi membru, intr-un moment anume, intr-o SINGURA unitate militara. Exceptie de la aceasta regula fac membrii comandamentelor unitatilor militare, considerandu-se compatibil statutul de soldat al unei unitati concomitent cu membru in comandamentul aceleiasi sau a altei unitati militare a Armatei Romane.

f. Soldatul roman se subordoneaza direct tuturor membrilor comandamentului unitatilor din care face parte. Soldatul roman este responsabil de ducerea la indeplinire a tuturor ordinelor pe care le-a primit direct, pe un canal de comunciare oficial al unitatii din care face parte (PM, media dedicata, forum, chatroom, yahoo messenger, etc).

g. Soldatul roman nu poate purta raspunderea insubordonarii superiorilor sai. Daca ordinele primite in mod direct de catre soldatul roman de la superiorii sai se dovedesc ulterior a fi in discordanta cu ordinele transmise de catre comandantii supremi ai armatei, activitatea soldatului este considerata actiune legitima si acesta are dreptul la compensarea cheltuielilor efectuate in actiunea respectiva.

h. Daca soldatul roman primeste in acelasi timp ordine divergente de la persoane diferite in a caror subordine se afla, are datoria sa se supuna ordinelor date de catre persoana care are o pozitie mai inalta in lantul ierarhic (Comandant al unitatii de apartenenta, Sef al Statului Major, Presedintele Romaniei).

i. Soldatul roman nu urmareste (si nu primeste) nici un fel de BENEFICII MATERIALE in urma participarii la activitatile Armatei Romane. Orice resursa baneasca pe care soldatul roman o va primi de la Armata Romana, are ca si scop ACOPERIREA CHELTUIELILOR OPERATIVE, neputand fi asimilata unei solde sau unui salariu. Recompensa soldatului roman o reprezinta mandria de a face parte din Armata Romana si recunoasterea pe care o primeste in acest sens din partea societatii.

j. Soldatul roman are datoria sa fie permanent pregatit, pe costurile sale, de un angajament militar al Armatei Romane. Soldatul roman trebuie sa isi mentina wellness-ul la un nivel minim de 95% (in V1 la un nivel maxim posibil), trebuie sa dispuna de un inventar de arme, gifts si moving tickets in concordanta cu criteriile stabilite de unitatea militara din care face parte. In caz de angajament militar, soldatul roman are dreptul la compensarea din partea Armatei Romane a tuturor resurselor CHELTUITE in operatiunea respectiva.


3. Statutul Locotenentului Armatei Romane

a. Locotenentul este parte a Comandamentului unitatii militare din care face parte. Locotenentul are in subordine toti soldatii unitatii militare de apartenenta si se subordoneaza direct Comandantului Unitatii.

b. Locotenentul este numit de catre comandantul unitatii din randurile soldatilor unitatii respective si poate fi destituit de catre comandantul unitatii respective.

c. Locotenentului i se pot delega partial sau total, pe anumite perioade de timp, atributiunile comandantului unitatii si acesta se poate adresa soldatilor din subordine in numele Comandamentului Unitatii.

d. Locotenentul unei unitati are in continuare aceleasi drepturi si obligatii ca si orice alt soldat al unitatii respective. Locotenentul poate renunta voluntar la statutul respectiv, avand dreptul de a ramane soldat simplu in unitatea din care face parte.


4. Statutul Comandantului de Unitate al Armatei Romane

a. Comandantul de unitate se subordoneaza Sefului de Stat Major si are in subordine locotenentii si soldatii unitatii militare pe care o comanda.

b. Numirea in functie a Comandantului de Unitate, DACA pozitia este vacanta, se face de catre Seful de Stat Major.

c. Schimbarea din functie a unui Comandant de Unitate se poate face in situatia in care acesta absenteaza nemotivat si nu asigura permanenta decizionala sau in sitautia in care performantele acestuia nu sunt corespunzatoare cerintelor Armatei Romane DOAR prin votul majoritatii membrilor Statului Major al Armatei Romane, la propunerea oricaruia dintre membrii Statului Major.

d. Comandantul de unitate este responsabil pentru gestionarea resurselor materiale si financiare puse la dispozitia unitatii sale de catre Armata Romana. Acesta are raspunderea cheltuirii eficiente si transparente a resurselor respective si trebuie sa raporteze corect si la timp gestionarea acelor resurse catre Seful de Stat Major.


5. Seful de Stat Major al Armatei Romane

a. Seful de Stat Major al Armatei Romane are in subordine efectivul complet al Armatei Romane. Seful de Stat Major se subordoneaza Presedintelui ales al Romaniei.

b. Seful de Stat Major este numit direct de catre Preseditele Romaniei si poate fi demis doar de catre Presedintele Romaniei. Atat numirea cat si demiterea Sefului de Stat Major trebuie sa fie publicata in ziarul personal al Presedintelui Romaniei.

c. Seful de Stat Major propune Preseditelui Romaniei necesarul de resurse al Armatei Romane si este direct responsabil de modul in care este cheltuit bugetul militar al Romaniei.

d. Seful de Stat Major ordona direct Comandantilor de Unitate. Alaturi de Presedintele Romaniei, este singura persoana care, in situatii exceptionale, poate decide transmiterea directa de ordine catre toti soldatii Romaniei (utilizand mijloace media sau alte mijloace adecvate).

e. Seful de Stat Major poate decide, in vederea pastrarii permanentei decizionale, transferul temporar al atributiunilor sale catre unul din comandantii de unitate ai Armatei Romane.


6. Structura de comanda a Armatei Romane

a. Presedintele ales al Romaniei este comandantul suprem al Armatei Romane si membru al Statului Major al Armatei Romane.

b. Statul Major al Armatei Romane este compus din:
• Presedintele Romaniei
• Seful Statului Major al Armatei Romane
• Comandantii tuturor unitatilor militare ale Armatei Romane

c. Statul Major al Armatei Romane are rolul de a elabora strategii si prioritati ale Armatei Romane. Statul Major este o structura consultativa, nu una decizionala, mentinandu-se in interiorul acestuia ierarhia de comanda: Presedintele Romaniei -> Seful Statului Major -> Comandantii unitatilor. Singura exceptie de la aceasta regula este demiterea unui Comandant de Unitate al Armatei Romane, caz in care Statul Major va functiona ca o structura decizionala.

d. Statul Major al Armatei Romane are posibilitatea de a atrage (ca si angajati sau voluntari) personal necombatant specializat in vedere optimizarii capacitatii de actiune a Armatei Romane.

e. Fiecare unitate miltiara a Armatei Romane este coordonata de catre un Comandament al Unitatii respective. Comandamentul fiecarei unitati este format din:
• Comandantul unitatii respective
• Locotenentii unitatii respective

f. Comandamentul unei unitati militare trebuie in mod obligatoriu sa includa minim 2 locotenenti. Acestia vor fi numiti de catre comandantul unitatii respective, fara a fi nevoie de validare din partea unei autoritati superioare.

g. Denumirile de "Sef al Statului Major", "Comandant de Unitate", "Locotenent al Armatei Romane" si respectiv "Soldat al Armatei Romane" nu au nici o legatura cu rank-ul militar, ci reprezinta functii ale persoanelor respective in Armata Romana, care au prioritate in fata rank-ului militar.

h. In situatia in care o unitate militara decide organizarea pe echipe, fiecare echipa trebuie sa fie cordonata de catre minim 2 locotenenti.


7. Cheltuielile Armatei Romane

a. Armata Romana va compensa doar acele cheltuieli care indeplinesc urmatoarele criterii:
• Cheltuielile s-au efectuat in conformitate cu ordinele primite din partea comandamentului unitatii
• Cheltuielile respective au fost raportate corect si la timp comandamentului unitatii, cu respectarea ordinelor primite in acest sens

b. Bugetul Armatei Romane este propus de catre Seful de Stat Major si este aprobat de catre Preseditele Romaniei.

c. Armata Romana are dreptul de a stabili si de a plati remuneratii financiare pentru activitatile de comanda a unitatilor militare, precum si pentru mentinerea unor capacitati specializate necombatante (achizitie de bunuri, medici, logistica, dezvoltarea de instrumente speciale, comunicatii, etc).

d. Armata Romana va aloca resurse materiale pentru acoperirea costului cu arme, moving tickets, gifts si wellness packs ale soldatilor romani, elaborand criterii si strategii precise de consum acestor resurse, la nivelul Statului Major al Armatei.

5. Principiile care guverneaza doctrina de comanda a Armatei Romane sunt:

a. AUTORITATE IMPLICITA: Fiecare persoana din structura de comanda a Armatei Romane (Presedintele Romaniei, Seful Statului Major al Armatei Romane, Comandantii unitatilor, Locotenentii unitatilor) au dreptul si posibilitatea sa PREIA COMANDA DIRECTA a TUTUROR soldatilor, comandantilor sau structurilor aflate in mod normal in subordine indirecta. Ca exemplu, Seful Statului Major poate decide sa preia comanda directa a tuturor soldatilor romani si sa transmita un ordin direct utilizand sistemul Media.

b. RASPUNDERE ASUPRA REZULTATULUI: Fiecare persoana din structura de comanda a Armatei Romane poarta RASPUNDEREA DUCERII LA INDEPLINIRE a ordinelor primite si, respectiv, a ASIGURARII REZULTATELOR SOLICITATE de catre superiori. Cade in responsabilitatea fiecarei persoane din structura de comanda sa isi asigure capacitatile operative si umane, mijloacele de comunicare, precum si alte capacitati necesare in acest sens.

c. PERMANENTA FUNCTIUNII DE COMANDA: Fiecare persoana din structura de comanda a Armatei Romane trebuie sa asigure permanenta functiunii de comanda si respectiv capacitatea de mobilizare pe termen scurt a structurilor din subordine, utilizand (dar fara a se limita la) urmatoarele mijloace:
• Exercitarea directa, de cate ori este posibil, a functiunii de comanda
• Delegarea eficienta a raspunderii functiunii de comanda persoanelor din subordine
• Stabilirea unor structuri de rezerva si a unor canale de comunicare clare cu structurile din subordine, CARE SA FIE ACCESIBILE SUPERIORILOR DIRECTI.

d. PREZENTA SI INITIATIVA: Organizarea Armatei Romane evita situatiile de vid decizional, prin incurajarea prezentei si initiativei. Intr-o situatie operativa, INITIATIVA de comanda poate fi preluata (dupa epuizarea tuturor incercarilor de contact a superiorilor directi) de catre cel mai inalt in rang membru al comandamentului Armatei Romane care este PREZENT la datorie. De exemplu, intr-o situatie care presupune mobilizarea fortelor Armatei Romane, in absenta Presedintelui sau a Sefului de Stat Major, orice membru PREZENT al Statului Major poate prelua INITIATIVA DE COMANDA a intregii Armate Romane.

e. TRANSPARENTA: Fiecare persoana din structura de comanda a Armatei Romane are obligatia de a pune regulat la dispozitia superiorilor sai informatii detaliate referitoare la:
• Capacitatile operative (oameni, arme, alte resurse) pe care le are la dispozitie
• Cheltuirea resurselor alocate de catre Armata Romana se vor face doar prin donatii directe, sau prin alte mijloace TRANSPARENTE, care permit urmarirea cheltuielilor respective si care sunt opozabile tertilor.
• Exemple de succes in organizarea militara sau in atragerea de resurse extrabugetare.
• Canalele de comunicare utilizate pentru mobilizarea capacitatilor din subordine, pentru a putea fi utilizate in caz de absenta.

Again, rog feedback :)

[a url=http://www.erepublik.com/profile-805571.html]dsalageanu[/a]

    Report abuse