Punctul pe i

Unita... Ce-ai patit? Unde esti?

Astea sunt cuvintele care mi-au ramas in cap ca un ecou cand m-am trezit de dimineata. Trezit de fulgere? Sau trezit de crengile copacilor ce imi bateau in geam impinse de furtuna parca sa-mi invadeze locul sacru? Casa mea q4 era intr-adevar primitoare, calduroasa, ma simteam atat de bine in pat invelit in plapuma, dar ma cuprindea un fior nedeslusit uitandu-ma la furtuna de afara... Mi s-a facut pielea de gaina si o profunda tristetze m-a cuprins. Trebuia sa plec la lucru, dar nu la firma de Iron ci la partid pentru a completa niste documente, se apropia alegerea noului presedinte de partid...

Ma imbrac cu greu si cu reticenta in a parasi confortul pt vremea urata de afara. Picaturile ce se lovesc violent de geam ma descurajeaza si mai mult sa parasesc casa. Totusi sunt nevoit s-o fac, manat ca de o forta invizibila ce-mi indruma miscarile in viata...

Imi iau pelerina si ies in furtuna... merg agale, ingandurat de situatia in care ma aflu...



Simt stropii cum imi lovesc fatza si ma gandesc la lupta sangeroasa de ieri din GSP, si atunci a fost plaoie, mai domoala dar suficienta cat sa curete pamantul de sange... un adevarat rau insangerat... Ideea ma intristeaza si mai tare... am castigat batalia dar am pierdut si cativa camarazi de nadejde.

O pala de vant aproape ca ma ia pe sus ( prevestire de rau ). Vremea mereu reactioneaza la gandurile si sufletul uman... E ceva mistic in aer, o atmosfera grava de parca se pregateste ceva...

In cele din urma ajung in fatza usii Palatului Partidului Romania Unita.



Nu e nimeni sa-mi deschida portile imense... foarte ciudat... Imi proptesc bratele in usile gigantice si incep usor dar sigur sa le deschid ( nu e un lucru demn de congressman... ). Pasesc in Palat si pe coridoare in penumbra se aude doar ecoul pasilor mei:
- Murariule! Hattor! Shadow! Titule! ( in locul unui raspuns de la o persoana mi se intoarce inapoi doar ecoul... )



Pustiu! Senzatia de tristetze, de melancolie, ma cuprinde... ploaia ce se loveste de ferestrele mari ale palatului intareste sentimentul de singuratate, de neliniste... Imi aduc aminte cum arata Palatul Romaniei Unite acum cateva luni... forfota mare, lume pe coridoare, statul pana tarziu in noapte pt a elabora proiecte pt Romania! Dezbateri cu dura_lex ( Dumnezeu sa-l odihneasca ). O adevarata Locomotiva pt tara era Partidul Romania Unita! Acum... acum nu mai e nimeni. Cand s-a intamplat totul? Ce s-a intamplat defapt? Un fior de amor si disperare imi cuprinde sufletul: Oh TU! Dulce Romanie Unita... Ce-ai patit? Unde esti?!?

[ va urma...]