Fix the economy: despre prostia lu' plato si ipocrizia jucatorilor

Day 2,088, 08:18 Published in Romania Romania by ghishae
Intro

Acum ceva vreme imi propuneam sa redactez un fel de istorie a economiei din erepublik, un exercitiu de memorie care sa le ofere celor vechi un moment de introspectie nostalgica iar celor mai noi o perspectiva ceva mai completa asupra unui joc simplist. Pe alocuri am speram chiar sa ii dau un sut in fund lu alde plato. Evident ca nu mi-am dus demersul pana la capat si am ramas doar cu primul articol publicat.

Azi in schimb am gasit un sfert de motivatie pentru a mai scrie ceva pe aceasta tema, si anume ipocrizia playerilor.


Fix the economy

Ma obisnuisem de ceva vreme cu omniprezentul FIX THE ECONOMY in conditiile in care, din spirit de turma, orice player sau clona il prelua din zbor ca stindard al frondei impotriva administriatiei. Similar cu vesnicul JOS BASESCU din RL, turma cere ceva fara sa stie neaparat ce, si mai ales de ce. Asa cum Basescu e cea mai vizibila parte a icebergului incompetentei si reavointei politicienilor romani, asa si pseudoeconomia erepublikului e cea mai vizibila parte a incompetentei si reavointei ( mai corect spus a lacomiei 🙂 ) lui pluto.

Orice clona stie ca principala problema a economiei din erepublik este supraproductia. Nu chiar toate clonele stiu insa cum s-a ajuns aici. Ma incumet eu sa va povestesc cate ceva despre economia post Rising.


Scurta istorie a supraproductiei sau prostia lui Plato

In 2010 Erepublik lanseaza versiunea V2 pe care o denumeste pompos rising. Erepublik rising ar fi trebuit sa fie miezul din gogoasa in materie de gameplay bazat pe sugestiile jucatorilor si priceperea specialistilor. A iesit un produs scump, complex, buggy care ar fi putut avea success ca si joc independent dar care bagat cu forta jucatorilor de erepublik de atunci a fost la un pas de a pune lacatul pe usa.

In lipsa de solutii, plato a luat atunci o decizie unica in istoria lui de posesor de joc. A facut un fel de rollback ( revenire) la versiunea anterioara. Ceea ce a salvat jocul. Dupa ce plato s-a vazut scapat de spectrul somajului iminent a inceput sa se gandeasca unde si ce a gresit. Si a ajuns la concluzia geniala ( sau geriatrica ca are omu o varsta ) ca a gresit din cauza cresterii in complexitate. S-a mai uitat el in curtea vecina de la Farmville care era la mare voga pe vremea respectiva si s-a pus pe treaba.

Drept urmare plato ia cea mai proasta decizie ever dupa banarea lui Han Solo si anume sa dea firme la tot poporul. Pentru ca in RL oricine isi doreste sa fie "patron" ( sau gigi becali, ceea ce e cam tot una ). Aceasta "democratizare" a gameplay-ului economic a avut exact efectele aplicarii in practica a doctrinei marxist leniniste: nu a facut muncitorimea mai fericita ( chiar din contra), doar a nefericit patronatul.

Evident ca nu era suficient ca a inzestrat orice clona cu firma ( firma pentru care inainte trebuia sa te chinui cateva luni ) plato trebuia sa dea si oameni care sa munceasca pe plantatia noului patron. Cum oameni nu erau, s-a dat de 3 ori peste cap si a inventat minunatul work as manager.

Pe langa work as manager Plato a avut grija sa distruga toate micile oprelisti care puteau determina un jucator sa nu munceasca gen renuntarea la work skill ( echivalentul strenght-ului ) care "penaliza" jucatorii mici sau renuntarea la impactul wellness-ului in calculul productivitatii.

Inclusiv upgrade-urile au devenit mai accesibile prin aparitia promotiilor la gold si la firme. Plato a reusit sa creasca productivitatea chiar si fara voie cand a schimbat modul in care regiunile dau bonus. Sau cand a transformat firmele in bunuri mobile care calatoresc cu jucatorul de la o cetatenie la alta.

O atentie deosebita merita modul in care plato a "rezolvat" problema supraproductiei. A inundat piata cu moneda cu care faimosul bot cumpara o parte din productie pentru a da iluzia unei piete functionale. A reusit sa doboare cursul de la 50 de ron / gold la un minim de 3000 ron /gold.

Aceasta inflatie galopanta a afectat tocmai jucatorii care chiar doreau sa joace jocul economic, cei care si-au facut calcule de rentabilitate si s-au trezit cu buza umflata din cauza lipsei de fairplay a arbitrului. Asta ca sa nu fac referire la cei mai putin norocosi care au cumparat firme la pret intreg si s-au vazut nevoiti sa se lupte cu cei care au prins discount-ul 🙂


Taxarea WAM-ului.Prezentul

Erepublik a avut o economie functionala. Cel mai bun argument in sustinerea acestei afirmatii e faptul ca in 2 ani de zile singurele momente cand am avut profit a fost momentele cand ma asociam cu oameni care stiau sa joace economic: Ilies Daniel, Han Solo, Piratul sau Titilica. Erepublik nu o mai are si asta e evident doar din cauza prostiei lui plato.

Care Plato din greseala sau din intamplare vine azi si anunta un minuscul pas inapoi. Si anume taxarea WAM-ului la fel cum e taxat si salariul. Nici macar nu impune vreo limita ci da posibilitatea congresului sa seteze nivelul impozitarii. Cred ca e racit.

Din punctul meu de vedere masura, desi e pasibila de prea putin prea tarziu, are numai aspecte pozitive.

Firmele date moca de plato devin nerentabile ( mai ales pe materie prima ) deci clonele de gold nu vor mai produce ci vor consuma. Unii dintre jucatori isi vor pune problema daca sa mai continue sa produca in nestire. Altii care au minus pe cont chiar nu vor mai putea produce 🙂 Clonele de raw si jucatorii care stau pe sute de firme de raw vor plati ceva catre budgetele tarilor de a caror bonusuri beneficiaza. Tarile vor avea incasari bugetare mai mari si impreuna cu Combat Orders incep sa capete forta in fata indivizilor si unitatilor militare
Congresul mai castiga ceva in importanta din cauza unei legi care chiar influenteaza ceva.


Sa moara capra vecinului.

Am urmarit azi reactiile din shouturi. Cei care inteleg economia s-au bucurat, cei care nu inteleg decat sa il urasca pe plato au urat.

Ceea ce m-a facut insa sa scriu acest articol au fost shouturile cu plato m-a furat. De la aceeasi oameni care pana mai ieri infierau supraproductia sub strigatul de lupta "FIX THE ECONOMY".

Ipocrizia unei parti a comunitatii nu inceteaza sa ma uimeasca.
Ii vazusem pe cei care injura tancurile ca nu arunca cu cardul sa protejeze tara in conditiile in care injuratorii strang baton peste baton si dau de bh in lupte obscure.
II stiam si pe cei care se dau lideri de opinie cu voturi cumparate si se plang ulterior de calitatea presei.
Cei care faceau spume cu privire la clonele altora in timp ce le lucrau pe ale lor sunt deja de referinta. Astazi am descoperit si ipocritul de tip economic: fix economy, taiati supraproductia dar pe mine sa nu ma afecteze!


Acestea fiind spuse astept injuraturile lupilor moralisti 🙂


PS: n-am dat nume ca sa nu va simtiti obligati sa va aparati in comenturi 🙂
PPS: grammar nazis welcomed but probably ignored.

UPDATE:
pentru ca economia se joaca cu cifre va recomand acest articol :
http://www.erepublik.com/en/article/-ekonomi-politik-how-will-profitability-of-companies-change-with-the-work-tax--2303177/1/20