Exist!
Day 1,606, 09:44
•
by
kittenmiau
Melodie
Probabil nimeni nu simte fâşiile de aer rece alternate cu cele de aer cald mai bine decât mine. Decât noi. Da, noi, cei ce ne învelim cu ele, cei ce ne confesăm lor, cei ce ne potolim setea şi foamea cu ele, atunci când sărbătorile sunt departe, iar numai bătrânii fanatici şi văduvele mai vizitează bisericile – câte pomeni pot îndura şi ei? Puţine. Dar nu mă plâng.
După agitaţie realizez că se apropie Paştele, amărâta de mine, cum am putut să omit aşa ceva? Se apropie acele puţine zile din an când ne adunăm în dărăpănătura noastră şi alcătuim o masă plină. Suntem norocoşi, ştii, noi, oamenii, în ciuda plumbului toxic ce se agaţă de organele noastre vitale, încă putem întinde mâna şi oferi. Poate din cauza greutăţii metalului oferim din ce în ce mai puţin, dar oferim! Oferim o firimitură de sănătate, un strop de renaştere, o flacără de căldură.
Mereu mi-am dorit să pot oferi şi eu aşa ceva, pomană parcă îi zice, multe bucate în cinstea sufletului părinţilor de a căror prezenţă m-am bucurat prea puţin, bunicilor pe care memoria mi i-a alungat, fraţilor pe care îi puteam avea. Nu, nu Îl urăsc, a greşit şi acum se revanşează din când în când. Mai plătesc pentru ranchiuna pe care am purtat-o, dar preţul e din ce în ce mai mic şi mă simt uşurată.
Nu, nu mai sunt supărată că mi-a lăsat părinţii să fugă într-o mare de flăcări şi să nu se mai întoarcă, nu, nu mai sunt supărată pentru steluţele de pe chipul meu împletite într-o dantelă desfigurantă – am găsit oameni care să mă iubească şi aşa, nu, nu sunt supărată pentru centrul în care am crescut şi pentru batjocura pe care am îndurat-o şi o îndur – tot atâtea mâini mi se întind şi atâtea zâmbete primesc.
Joburile pe care mi le găsesc se sfârşesc atât de repede precum au început, căci imaginea mea nu trebuie intersectată cu a altor oameni, se zice că „aduc ghinion”. Cum zici tu, dar eu personal mă consider norocoasă. Azi mă voi reuni cu micuţa mea familie de foşti-copii ai nimănui, actuali adulţi ai trecutului şi piloni mucegăiţi ai societăţii, dar vă zic sigur, fungii nu ne-au distrus încă forţa de tot, încă mai putem ajuta!
O voi revedea pe cea care m-a făcut să gândesc aşa: de când un om bun a ajutat-o să îşi opereze malformaţia cardiacă şi, astfel, i-a normalizat circuitele, sângele său a căpătat o altă direcţie de curgere, celulele sale au căpătat forţă, trimiţând unele altora molecule de iertare, fericire şi promisiuni.
Pentru ajutorul primit cu toţii împărţim promisiuni, vise, ambiţii – vrem şi noi să ajutăm. Aşa cum alţii ne-au şters steaua păzitoare de praf, pentru a ne veghea mai bine, aşa visăm şi noi, măcar să formăm o scară pe care oameni cu putere să se urce, să reaprindă stelele ce s-au stins de la frigul deznădejdii.
În lumina învierii ce dă să se stingă în dansul haotic al maselor de aer, ne înălţăm ruga către cer, cerem să primim suferinţa şi să oferim în schimb fericirea. Ei au nevoie de forţă pentru a face ceea ce ştiu ei mai bine, ca şi noi de altfel – cine poate îndura mai bine suferinţa decât noi? Într-o noapte ca aceasta, în mijlocul rugăciunilor şi căldurii împărtăşite, sunt sigură că lumea rea ce creşte ca număr pe zi ce trece nu va reuşi să şteargă binele.
Aşa că, suflete speriate împinse de curenţii vremurilor spre a greşi drumul, să ştiţi că nu sunteţi singuri!
Nu ştiu dacă este cel mai bun mod de a vă ura "Paşte fericit!", dar sper că, într-un fel, prin modul meu ciudat şi neşlefuit de a scrie, am reuşit să aprind o micuţă lumânare cu speranţă.
Sărbători fericite tuturor, în avans şi mulţumesc mult că îmi citiţi ziarul!
Probabil nimeni nu simte fâşiile de aer rece alternate cu cele de aer cald mai bine decât mine. Decât noi. Da, noi, cei ce ne învelim cu ele, cei ce ne confesăm lor, cei ce ne potolim setea şi foamea cu ele, atunci când sărbătorile sunt departe, iar numai bătrânii fanatici şi văduvele mai vizitează bisericile – câte pomeni pot îndura şi ei? Puţine. Dar nu mă plâng.
După agitaţie realizez că se apropie Paştele, amărâta de mine, cum am putut să omit aşa ceva? Se apropie acele puţine zile din an când ne adunăm în dărăpănătura noastră şi alcătuim o masă plină. Suntem norocoşi, ştii, noi, oamenii, în ciuda plumbului toxic ce se agaţă de organele noastre vitale, încă putem întinde mâna şi oferi. Poate din cauza greutăţii metalului oferim din ce în ce mai puţin, dar oferim! Oferim o firimitură de sănătate, un strop de renaştere, o flacără de căldură.
Mereu mi-am dorit să pot oferi şi eu aşa ceva, pomană parcă îi zice, multe bucate în cinstea sufletului părinţilor de a căror prezenţă m-am bucurat prea puţin, bunicilor pe care memoria mi i-a alungat, fraţilor pe care îi puteam avea. Nu, nu Îl urăsc, a greşit şi acum se revanşează din când în când. Mai plătesc pentru ranchiuna pe care am purtat-o, dar preţul e din ce în ce mai mic şi mă simt uşurată.
Nu, nu mai sunt supărată că mi-a lăsat părinţii să fugă într-o mare de flăcări şi să nu se mai întoarcă, nu, nu mai sunt supărată pentru steluţele de pe chipul meu împletite într-o dantelă desfigurantă – am găsit oameni care să mă iubească şi aşa, nu, nu sunt supărată pentru centrul în care am crescut şi pentru batjocura pe care am îndurat-o şi o îndur – tot atâtea mâini mi se întind şi atâtea zâmbete primesc.
Joburile pe care mi le găsesc se sfârşesc atât de repede precum au început, căci imaginea mea nu trebuie intersectată cu a altor oameni, se zice că „aduc ghinion”. Cum zici tu, dar eu personal mă consider norocoasă. Azi mă voi reuni cu micuţa mea familie de foşti-copii ai nimănui, actuali adulţi ai trecutului şi piloni mucegăiţi ai societăţii, dar vă zic sigur, fungii nu ne-au distrus încă forţa de tot, încă mai putem ajuta!
O voi revedea pe cea care m-a făcut să gândesc aşa: de când un om bun a ajutat-o să îşi opereze malformaţia cardiacă şi, astfel, i-a normalizat circuitele, sângele său a căpătat o altă direcţie de curgere, celulele sale au căpătat forţă, trimiţând unele altora molecule de iertare, fericire şi promisiuni.
Pentru ajutorul primit cu toţii împărţim promisiuni, vise, ambiţii – vrem şi noi să ajutăm. Aşa cum alţii ne-au şters steaua păzitoare de praf, pentru a ne veghea mai bine, aşa visăm şi noi, măcar să formăm o scară pe care oameni cu putere să se urce, să reaprindă stelele ce s-au stins de la frigul deznădejdii.
În lumina învierii ce dă să se stingă în dansul haotic al maselor de aer, ne înălţăm ruga către cer, cerem să primim suferinţa şi să oferim în schimb fericirea. Ei au nevoie de forţă pentru a face ceea ce ştiu ei mai bine, ca şi noi de altfel – cine poate îndura mai bine suferinţa decât noi? Într-o noapte ca aceasta, în mijlocul rugăciunilor şi căldurii împărtăşite, sunt sigură că lumea rea ce creşte ca număr pe zi ce trece nu va reuşi să şteargă binele.
Aşa că, suflete speriate împinse de curenţii vremurilor spre a greşi drumul, să ştiţi că nu sunteţi singuri!
Nu ştiu dacă este cel mai bun mod de a vă ura "Paşte fericit!", dar sper că, într-un fel, prin modul meu ciudat şi neşlefuit de a scrie, am reuşit să aprind o micuţă lumânare cu speranţă.
Sărbători fericite tuturor, în avans şi mulţumesc mult că îmi citiţi ziarul!
Comments
What is this?
You are reading an article written by a citizen of eRepublik, an immersive multiplayer strategy game based on real life countries. Create your own character and help your country achieve its glory while establishing yourself as a war hero, renowned publisher or finance guru.
Facebook
Twitter
vezi ca exista asociatia medicilor scriitori, sau ce va de genul asta, nu au cine stie ce activitate dar poate mai cunosti pe unul altul, nu se stie cand iti poate folosi
and fiiiirst
kitennmaxxx!
o/
o7
Paşte fericit!
Paste Fericit!
Superb, nu gasesc cuvintele pentru a comenta la acest articol...orice as putea spune mi s-ar parea trivial pe langa ce am citit. Nu-mi ramane decat sa iti urez si eu...
Paste fericit!
M-am indragostit...
Paşte fericit!
Paste fericit !
S & V
Paste fericit!
oz
Paste fericity kitty! si tie Fremenule uratule >
Paste fericit tuturor si Lumina in suflet
super!!! când o să am vreme, o să şi citesc articolul.
Paşte fericit! : )
Paste fericit tuturor si Lumina in suflet!!!
Paste Fericit si liniste sufleteasca , Kittenmiau!
Paste fericit!
PASTE FERICIT alaturi de cei dragi
Sa ai parte de un Paste Fericit alaturi de cei apropiati si sa ai parte de ce e mai frumos in viata.
Unele lucruri nu se pot explica pur si simplu. Insa incerc sa gasesc un cuvand obisnuit pentru acest articol daca pot sa ii spun asa. Minunat.
Si Matzele au suflet.
Pacat ca nu te-am cunoscut, dar ma bucur ca existi!
Paste fericit!
Paste fericit!
abonat de acum
Paste fericit si sarbatori pascale linistite alaturi de cei mai dragi tie !!!
Ai talent la scris!Hristos a inviat!
Paste Fericit!
Paste Fericit !
Paste fericit !
Meriti un v+s ...
PASTE FERICIT!
hristos a-nviat!
PASTE FERICIT!!!
V+S
paste fericit!!!
Multumesc mult tuturor pentru voturi, comentarii, subs si mai ales pentru ca v-ati alocat un pic din timp pentru a citi! A fost un cadou la care nu m-as fi asteptat, mi-ati inseninat sarbatoarea! ^.^
@sharpe: Multumesc pt informatie, chiar ma voi interesa*hug*
Paste fericit tuturor in continuare! *hugs*
V + S
Viata este o continua insiruire de necazuri, griji si motive de suparare. Trebuie sa invatam din fiecare, sa invatam cum sa trecem prin ele, cum sa facem in asa fel incat sa nu ne afecteze.
Da, viata este grea insa este unica, nu o traim de doua ori iar timpul trecut nu se mai intoarce. De aceea timpul petrecut in ingrijorare, teama sau tristete este timp irosit pe care l-am fi putut petrece fiind fericiti. Asta este cel mai important scop al vietii: sa invatam cum sa fim fericiti, trecand dincolo de griji si probleme.
Paste fericit!
Any chance we could get an English version? If the title of the article is implying on the word "exist", then it surely must be interesting.