Economia in erepublik partea 1. Preistoria

Day 1,906, 07:02 • Published in Romania Romania • by ghishae

Una din temele cele mai populare la care adera mai toata comunitatea este vocalul "fix the economy". Desi toata lumea o cere iar adminii sunt constienti de problema dar nu misca mai nimic in directia asta tind sa cred ca prea putina lume stie exact ce isi doreste.

Voi incerca cateva articole care sa atinga subiectul, atat pentru a identifica problemele curente cat si pentru a explora posibile solutii in contextul simbiozei fortate jucatori - plato. Cred ca cel mai oportun e sa incep cu un pic de istorie, atat ca exercitiu de aducere aminte pentru fosilele ramase in joc ( din care cu rusine fac parte ) cat si pentru a da o perspectiva unitara celor mai noi asupra "economiei".

erepublik beta. economia in preistorie

Lumea erepublikana, in prima ei versiune era o lume dupa chipul si asemanarea lui Plato, si anume pasnica, desi mascota jocului era razboinicul imparat roman Cezar. Lansat fara un modul de razboi activitatea cetatenilor se rezumau la politica, presa si economie. Daca politica si presa erau la indemana oricarui jucator, economia presupunea existenta unor firme, care trebuiau construite. Primele firme au fost finantate de admini pentru a da locuri de munca pentru adamii si evele noii lumi. Ulterior primele firme finantate exclusiv de jucatori au inceput sa isi faca aparitia, prin diverse metode de finantare ( destule din ele dubioase ).

La inceput de drum cetatenii au fost dotati cu 2 atribute esentiale "strength" - pe care il mai avem si astazi si "work skill", pierdut pe drum. Daca cu primul sunteti cu toti familiarizati, cel din urma era un atribut care cresetea cu fiecare "work" si avea o influenta majora asupra productivitatii cetateanului. Ambele aveau o crestere liniara si putea fi incrementate doar prin completarea zilnicului "work and train", care pe vremea respectiva insemna fix 2 clickuri pe zi.

La nivel de jucator inventarul era limitat la 30 de bucati pentru fiecare tip de produs in parte.

Firmele in beta

Firmele erau si atunci impartite pe Q-uri, de la 1 la 4, preturile pentru ridicarea lor ramanand aceleasi pana in vremea de azi. Insa firmele de atunci difereau de cele de acum in cateva aspecte esentiale.

1. firmele nu aveau limita maxima de angajati. ba din contra aveau o limita minima necesara pentru a face upgrade-ul. Ceea ce a dus la aparitia unor monopoluri precum Seductiv, Dominion sau UGD grup, care aveau sute de angajati la cate o firma. In contextul in care formula productivitatii avantaja firmele cu multi angajati, firmele noi aparute aveau putine sanse de a razbate si a deveni profitabile.

2. nivelul de wellness ( acum denumit energie ) la care apasai butonul de work era foarte important in formula productivitatii. Drept urmare interesul managerilor era sa adune si sa convinga angajatii sa presteze cu wellness-ul la 100%.

3. degeaba aveai 100 de angajati daca iti lucrau doar 5, pentru ca in formula productivitatii prezenta la munca era importanta. Acest aspect, impreuna cu punctul anterior au avut efecte benefice asupra jucatorilor. Primul consta in faptul managerii implicati negociau individual cu angajatii si recompensau fidelizarea, determinand o mai buna retentie. Al doilea e abordarea posesorilor de firme care isi rugau prieteni neimplicati in joc sa isi faca cont si sa dea 2 clickuri pe zi pentru a-si asigura productivitatea. O buna parte din acesti 2 clickeri au devenit ulterior jucatori activi si chiar nume care au marcat istoria erepublikana.

4. O alta limitare esentiala pentru firmele in perioada respectiva o reprezenta posesia firmei. In primul rand fiecare cont era limitat la cate 1 firma pentru fiecare Q/tip de industrie. Mai in clar puteai sa posezi doar 1 firma q1 food, 1 firma q2 food, 1 firma q3 food si 1 firma q4 food pe un cont. Iar cand aveai o firma pe cont, deveneai manager si nu mai puteai munci intr-o firma.

5. Posesorii de firme plateau un impozit lunar catre stat, stabilit de catre congress.

6. Firmele avea propriile conturi de moneda si propriile licente. Capitalul de lucru si veniturile din vanzari tineau strict de firma si nu de cetatean. Transferul de capital din conturile firmei in conturile proprii erau taxate cu o taxa pe venit ( income tax ) stabilita de congres.

7. Firmele aveau inventarul propriu si se vindeau impreuna cu angajatii, licentele, capitalul si productia existenta in stocuri. Piata firmelor era una complet libera dictata de cerere si oferta.

8. Firmele erau localizate fizic si final intr-o regiune. Ele nu puteau fi mutate si drept urmare anumite regiuni aveau interes strategic deosebit. Muntenia sau Western Transdanubia erau fiefurile economice ale Romaniei respectiv Ungariei. Pierderea unei asemenea regiuni insemna o lovitura grea pentru tara respectiva atat la nivel de patroni cat si la nivel de taxe la buget.

Industriile in beta

Industriile de materii prime nu existau in beta, iar cele de materii finite erau cele de food, gift ( cadouri), weapons, moving tickets (din care avem o ramasita si astazi ), Houses ( case ) si Spitale. Industria de gifts producea cadouri cu care puteai sa cresti wellness-ul oricarui player doreai in afara de tine in cadrul unei limite zilnice / "giftuit". Era folosita in programele de fidelizare ale firmelor, in recuperarea soldatilor dupa o batalie, in mita electorala sau pur si simplu ca semn de prietenie/afectiune. Casele erau produse de lux folosite de catre cetatean pentru a-si recupera wellnesul la inceput de zi. Posesorii de case plateau o taxa lunara stabilita de primarie.

Piata muncii in beta

Valoarea angajatilor consta in activitatea zilnica ( in beta era vizibil cate workuri prestai in zilele anterioare) si work skill. Doritorii de joburi postau CV-uri si angajatorii alegeau salariatii dupa ce le parcurgeau cv-urile. Cand un angajator gasea un candidat care i se parea potrivit, ii trimitea o oferta de angajare in joc, care implica is o notificare pe email. Evident ca oferta era limitata ca si valabilitate in timp. Acest mod de selectie a fortei de munca avea marele neajuns ca aveai sanse minime de a te angaja ca si jucator nou. la nivel personal am avut nevoie de 3 sesiuni de joc pe parcursul a 2 luni pentru a reusi sa ma sincronizez cu un angajator si a-mi gasi primul "job", asta si pentru ca emailul folosit la inregistrare era unul dedicat junk-ului si il verificam prea ocazional.

Cursul valutar in beta

In perioada respectiva fiecare tara avea un curs valutar propriu dictat in principal de economia tarii si de politica financiara a bancii centrale si a guvernului. Economiile puternice aveau cursuri in jurul valorii de 1 gold = 50-70 unitati monetare iar in cele mai putin performante se produceau periodic fenoneme inflationiste care duceau cursurile catre valori de 100-150 unitati monetare pe gold. In afara de piata de schimb moneda - gold existau si pietele de moneda vs moneda, insa ele erau putin folosite, fiind in special urmarite de speculatori. Painea principala a speculatorilor ramanea piata de gold.


Taxe si politici financiare in beta.

In afara de cele 2 taxe mentionate mai sus ( pe casa si firma ) si care nu mai exista astazi, existau si alte diferente majore in partea de administratia financiara.

Unul din instrumentele de baza ale administratiei in termeni de politici financiare era emisia de moneda. Emisia se facea prin lege fara sa existe limitari sau costuri. In general statele emiteau moneda ca sursa de finantare pe masura ce economia tarii respective inregistra deflatie din cauza cresterii productivitatii, datorate atat cresterii skillului de work cat si a numarului de salariati.

Un grup de jucatori romani condusi de infamul Victor Petrescu a descoperit repede o bresa in aceste reguli si in cadrul primei operatiuni de take over din joc ( asupra Irlandei) au dat o lege de emisie monetara pe o suma fabuloasa de moneda locala cu scopul de a tine ostateca tara chiar dupa ce ar fi pierdut puterea. Adminii au schimbat atunci regulile jocului stabilind atat o limita maximala (100000 unitati monetare / lege )pentru emisia monetara cat si un cost in gold ( 0.005 gold pentru fiecare unitate monetara emisa).

Taxele de import, in formula in care exista si astazi aveau suplimentar un mecanism care incuraja colaborarea economica intre 2 tari: Trade agreement. Trade agreementul era echivalentul economic al Aliantelor de astazi: atunci cand 2 tari semnau un asemenea acord cetatenii lor erau exceptati de la taxele de import cand vindeau pe piata partenera.

Economie colaborativa

In fata nevoii crescute de produse pentru a satisface cresterea demografica si din cauza limitarilor pe care le presupunea crearea unor firme ( costuri, administrare, limitari ) jucatorii au inceput sa se asocieze pentru a deschide firme noi sau a maximiza profitul celor existente. Asa au aparut conturi fara personalitate fizica , care nu luptau sau munceau si la care aveau access in general mai multe persoane. Denumite SO (simulated organisations) cei care le creau notificau adminii si le foloseau in principal pentru activitati economice.

Donatiile in beta

Donatiile nu erau limitate nici la nivel de sume in gold nici la nivel de experienta a jucatorului. Atat jucatorii onesti cat si cei cu multi prieteni beneficiau de acest sistem.

Consumul in beta

Consumul in beta era puternic limitat din cauza mecanismelor jocului. Un jucator normal, neplatitor putea consuma maxim 1 unitate de food , echivalentul a 10 gifturi q1, 1-2 bilete si 1-2 arme pe zi. Razboaiele care generau o crestere a consumului erau rare, cu pauze de saptamani sau luni intre ele. In ciuda acestor limitari, costurile produselor erau de multe ori prohibitive si ajungeai la situatii in care jucai peste o luna de zile pentru a lupta cu 1 arma q1.

Cardul in beta

Din motive "socialiste" in beta exista o limita a goldului pe care puteai sa il cumperi, respectiv erai teoretic limitat la o tranzactie pe saptamana. Goldul pe bani era mult mai scump ( era disponibil doar pachetul de 60 de euro si nu exista niciun fel de discount ).

Conluzie personala asupra economiei din beta

erepublik beta a reprezentat din punct de vedere economic o perioada marcata de o puternica inechitate intre paturile sociale ( in principal dictate de vechimea in joc). In aceasta perioada au aparut primii moguli economici, atat pe partea de management cat si pe partea de speculatori. Nevoia unei relatii angajator - angajat a permis cresterea retentiei. Economia libera, de-a dreputul salbatica genera in cele mai multe cazuri falimente pentru cei mici. Guvernele jucau un rol central in economie datorita parghiilor economice pe care le aveau.

ghishae, salariat de beta

PS: e foarte posibil ca anumite aspecte sa fie omise din aceasta restrospectiva, va invit sa ma corectati.
PS2: grammar nazi welcomed but probably ingored. sunt prea batran si prea lenes ca sa imi mai pot rezolva anumite lacune.