ADULȚI, vi se pare că NE ... cunoașteți? ... update...

Day 2,024, 12:46 • Published in Romania Romania • by Krontzo

Motto
"Adevărul este mult mai ciudat decât ficțiunea." Mark Twain
♪ ♥ ♪ ♫.•´´ ¯ )♪ ♫ ♥
´´ ¯ )))
... participă la Concurs- Scoate copilul din tine la o poveste

Poveste - amintire ... de ... copil ...

'Și plutesc continuu, mă înalț...
Arunc o privire către ce lăsam în urmă: trupurile a două fetițe de grădiniță zăcând pe pat în poziții aiurea…
Aaa… unul dintre trupuri a fost al meu? Daaa…
… și una mai mare zăcând pe pardoseală…

Pendulez între sus și jos…
dispare susul și josul…
nemișcare și liniște totală…

... mă percep ca sferă-compusă-din-puncte-de-lumină ce se dispersează undeva către cele-multe-zări și- și caută calea…

lumina atinge, cumva, niște praguri și se întoarce către mine, densificând nucleul sferei
care, încet, încet, este învăluită de un cub…
laturile cubului sunt difuze, luminoase, colorate alb-argintiu, roz-pal, galben-foarte-alb, smarald-foarte-alb, bleu-foarte-alb… n-am mai văzut așa culori…
încerc să mă-privesc-spre-centrul-sferei… dar

EU sunt cubul
și nici nu mai sunt cub acum… o mulțime de trasee luminoase apar pe laturile cubului… structuri matriciale multidimensionale colorate pulsând una-ntr-alta către centrul cubului și-n afara lui… către cele-multe-zări…

Traseele se transformă în structuri de conducte întrerupte... picurând... colorat... strălucitor… picurii devin vapori… totul devine ceață ce-și schimbă culoarea…

Încep să simt o amețeală… abia acum…
Parcă mi se trezesc simțurile…

un gust sărat de lacrimi care-mi curg în suflet…
mă bântuie un gând difuz: am fost lumină, sferă, cub, rețea de conducte, un infinit de picături, apoi ceață, acum lumină… cu lacrimi sărate în suflet… Ce urmează să devin?

vocea tatălui:
„- Dragă, nu deschide lumina, este miros puternic de neofalină în toată casa … bine că sunt ferestrele deschise… ce-or fi făcut copiii ăștia? E o mâzgă neagră în cadă și-n toată baia… E vraiște toată casa… Unde or fi?

a mamei:
- Uite-le… sunt pline de smoală… iar au fost pe terasa blocului să facă plajă; de-asta n-au vrut să vină cu noi la ștrand… Și au încercat să se curețe cu neofalina cu care scot eu petele de pe haine…
Bine că n-am mai fost și la bere… ” '

by Krontzo


♪ ♥ ♪ ♫.•´´ ¯ )♪ ♫ ♥
Fiți fericiți!

PS: … adagio ma non troppo 😛 : … și eu m-am jucat cu cuburi, sfere, conuri și cilindri colorați, din carton ori lemn 🙂 … și eu am făcut vaccin antirabic după ce insistasem să hrănesc câinele cu cărăbuși pisați, condimentați cu usturoi și nisip 😛 … și eu am fost privită lung, pe deasupra ochelarilor, de către venerabilul profesor de engleză când acesta a descoperit că aveam praștie și aruncam „invizibile” în catalogul clasei, în gașcă cu „derbedeii”, deși eram premiantă 😃 … și pe mine a renunțat mama să mă mai îmbrace cu ciorăpei roșii și albaștri și fustițe colorate când și-a dat seama că devin zdrențe după o ieșire la joacă „în curtea blocului” 🙂 … și eu purtam un arc cu săgeți în ghiozdan și deveneam când Winnetou, când Cupidon, „spânzurată” în câte un pom din curtea bisericii de lângă bloc, împreună cu prietenii de joacă 🙂 … nici mie nu mi-au mai răspuns la salut bătrâneii din vecini după ce am intrat în biserică de-a bușilea, venind dinspre altar, cu ceata de copii după mine, deși eram deja „mare” (aveam vreo șapte ani)... chiar dacă preotul ne ierta orice greșeală înainte de a o face 🙂 … și pe mine... m-au ironizat unii adulți când am preferat să ies la bere cu „golanii din Dracones” 😛 în loc să studiez tomuri savante…
… chiar și eu făceam plajă pe terasa blocului și mă întorceam acasă plină de smoală și am preferat să vă povestesc despre… cum m-am curățat de smoală 😛