Public Agenda

Nimic nu prevestea ca ar fi urmat o noapte neobisnuita. Mi-am facut ceaiul de seara (pacat ca nu l-am baut, din lipsa de zahar) apoi mi-am facut dusul de seara ( cu apa rece, ca mosu` administrator are senzatia ca-i fac ochi dulci babei lui, doamne iarta-ma) si m-am pus in pat. Am rasfoit un pic presa, mi-am pus pijamalele mele preferate (cu ursuleti si inimioare) si m-am pus la somn. In asteptarea lui, a somnului, meditam bineinteles la imensitatea ordinului de marime dintre infinitul mare si infinitul mic. Mereu ma termina chestia asta, asa ca incet incet linia subtire dintre realitate si vis, se dilua. Puteam sa jur ca la un moment dat isi fataia fundul prin camera mea Angelina Jolie, imbracata intr-un neglijee obraznic.

Ma rog, chiar inainte sa adorm au inceput bagabontii sa faca scandal, ca de obicei. Bagabontii, cainii bagabonti, comunitari, sta-le-ar in gat babelor de-i hranesc cu drag, ca eu tot sper sa moara odata si-odata de foame, da` javrele mananca mai bine decat mine. Ca un robot m-am dus pe balcon, am intins mana spre sacul de cartofi pregatit special pentru asta, am luat vreo 3 cartofi si am dat spre ei. Ouale sunt prea scumpe, si mai fac si poc, pe cand cartofii sunt mai ieftini si fac si zgomot mai mare, si in plus, pot fi recuperati. Le-am aratat eu lor, au fugit care incontro..desi nu am nimerit niciunul, macar un pic asa, pentru orgoliul meu de mascul feroce care doarme cand vor cainii, nu cand vrea el.

M-am intors voinic in camera, cam trezit din somn din cauza aerului rece, Angelina s-a dus draq (la ma-sa, unde am trimis-o eu, ca nu-mi plac exhibitionistele, sunt om de caracter, clar?) sa meditez nu mai aveam chef. Asa ca am dat drumu` la Discovery, pana la urma adormeam eu in juma de ora. Era un documentar din seria „Sex Sense”, mai exact tema episodului fiind „Cum sa satisfaci 100 % orice femeie din lume”. In nici 2 minute sforaiam ca un copil, dezinteresat profund de subiect.
Eiii, si acum s-a intamplat minunea. Stiti voi episodul ala din Tom si Jerry cand moare Tom si trebuie sa obtina semnatura de „iertare” din partea lui Jerry ca sa fie primit in Trenul spre Rai? Ei, atunci cand i-a cazut in capatana pianul ala, sau ce naiba era, fiind intins pe jos i-a iesit sufletul, s-a dedublat. Exact asa am patit si eu. Acuma, eu recunosc, m-am uitat la prea multe desene animate, de fapt, multi imi spun ca sunt un desen animat. Oricum, ma priveam de sus cum dorm. Sadismul meu fara limite ma tragea spre „jos”, sa iau o pana si sa ma gadil singur, de-al draq, da` altceva ma tragea in „sus”, intr-un fel de tunel.

Pfaai, ma trezesc intr-o tara straina.Inca din primele secunde am simtit durere, durere nemarginita, venind din toate directiile. Si atunci am inceput sa vad.. devastare, devastare completa. Mame cu copii in brate plangand, magazine sparte, case arzand, hoarde de barbari jefuind totul in cale, fum , foc si pucioasa. Cele mai oribile imagini pe care le-am vazut vreodata. Un batranel in baston era jefuit chiar langa mine de trei hardalani care dupa ce l-au scotocit au zis „nem gold? Atunci ne-o dai pe fie-ta”. Hoardele jefuiau in voie in frunte cu inaltii reprezentati ai guvernului, ii recunosteam dupa bodyguarzi. M-am „ridicat” mai sus, sa vad mai bine, si atunci am vazut ca tot orasul era sub acest asediu al jefuirii. Intr-un final am reusit sa vad langa un steag maghiar un steag norvegian arzand si mi-am dat seama unde ma aflu. Am cutreierat Norvegia in lung si-n lat, toata era in flacari, jefuita de barbarii care vroiau sa-i aduca o asa-zisa prosperitate.

Incercand sa ma ghidez spre Romania (dupa miros, bineinteles, caci Romania este singura tara din lume in care se militeaza pentru libertatea de a-ti face nevoile mai mari sau mai mici, dupa caz, in public, in presa, pe unde il „apuca” pe omul cu adevarat democratic) am trecut prin Germania, Croatia, Polonia. Cat freamat, cat zbucium, peste tot se dorea capul ungurilor pe care nu-i mai suporta nimeni. Am mai tras de doua ori aer in piept si am reperat imediat Romania mea omaesciana si vonachsciana, draga de ea. Drept spun, de la departare nu se vedea nimic, bezna, era vreo noua jumate seara. Dar apropriindu-ma am putut observa ca intr-adevar toata tara e goala, da` granita de vest forfotea de activitate. Mi-am zis eu sa dau o fuga pana acasa, sa vad, ma inseala au ba femeia, acum ca tara e goala si n-o vede nimeni. Da` era mai important ce se intampla la granita. Soldati, cata frunza si cata iarba, se incolonau, frematau.Fel si fel de flamuri, ale diferitelor unitati militare fluturau sincron in bataia vantului, unite. Siruri nesfarsite de camioane soseau cu muntii si provizii din toate colturile tarii, facand granita de vest cu ungurii sa para un vulcan pe cale sa erupa.

La un moment dat toti soldatii au inceput sa se caute prin buzunare si sa-si scoata mobilele. „Ei dracie” mi-am zis „ astia stau acum sa se laude care are telefonu` mai bengos”. Dar nu, de fapt era mesajul traditional de lupta, trimis prin SMS din motive de a nu fi auzit de dusmani. Mesajul era „Frati romani, a sosit clipa razbunarii! Prea mult i-am lasat pe unguri sa ne jigneasca, prea mult si-au facut de cap, aroganta lor a devenit insuportabila de cand au voturile bebeluscesti. Germania, Croatia si Polonia ii vor ataca pe unguri ca sa le mai tina ocupati aliatii, iar noi ii vom rupe acolo unde e zidul mai mare. La lupta!”

Ce urlet, ce zgomot infernal. O masinarie fantastica s-a pus in miscare, pe un front de zeci de kilometri. Dupa ce au alergat cu avant prin tot No Man`s Land-ul, intreaga armata romana s-a oprit brusc. Doar RupeTot alerga ca nebunu` in continuare cu trei puscoace pe umar urland „pe ei, `tu-le neamul lor”. La un moment dat si-a dat seama ca alerga printre bebelusi, care stateau in fund, inocenti, cuminti, cu ochi mari si albastri intrebatori. Toata armata romana, toate tancurile s-au oprit, nu aveau ei inima sa faca macel in copilasii aia inocenti. Pana si saracul RupeTot a inceput sa topaie pe acolo printre bebelusi, de parca mergea pe jaratec, sa se intoarca la ai lui fara sa-i striveasca in picioare. Un singur gand vibra in aer „zoli, zoli, iar ne-ai vandut zoli”. De partea celalalta a frontului ungurii mureau de ras „muierilooor, sunteti praf, vai de mama voastra”. Inalt, inalt si greu de strabatut era zidul facut de unguri cu bebelusii.

Toate mintile cele luminate ale tarii s-au strans, facand sfat (pe englezeste brainstorming) cum sa creeze un culoar de trecere. Seductiv a incercat sa-i mituiasca cu 2000 de gold (glumesc, desigur), da` aia micii muscau goldu`. Nu sa verifice daca-i gold, ci sa vada daca e ciocolata. Alex Craciun a inceput sa le spuna o poveste, cum a cucerit el Ucraina, Ungaria, Rusia, spatiul cosmic, cat de nene rau si balaur este, sa se sperie. Da` bebeii nu intelegeau romaneste, iar Alex nici impuscat n-ar fi zis ceva in ungureste.. Omae reincarnat a pus pe un ziar ceva, si s-a dus in mijlocul lor, sperand ca vor face culoar. De unde, aveau si bebeii destul in scutece, cat sa dea si la altii, nu ii afecta. Sebahmah a incercat sa le explice, chiar si pe ungureste, ce avantaje strategice nemaipomenite ar avea ei daca s-ar da acum la o parte, le-a pus calculele pe hartie, da` nu a mers. Malika Ela a incercat sa danseze, da` la un moment dat beebii au inceput sa huiduie, cand si-au dat seama ca nu e prea „laptareasa”, iar pentru ei asta conta. In momentul ala li s-a aprins tuturor beculetul, iar malika a devenit battle hero fara sa traga un foc. Adica „ding-ding”..laptic..de urgenta s-au gasit cateva vaci si au fost incolonate in doua siruri, la distanta de cativa kilometri. Valeu, sa vezi cum au inceput bebeii hamesiti de foame sa alerge de-a busilea spre laptic. Se trageau de picioare, isi puneau piedica, se trageau de firul de par. Dsalageanu mulgea de zor si le dadea laptic explicandu-le planurile lui de viitor in ceea ce-i priveste, iar in cealalta parte TaviTav mulgea si medita intristat „nu aduce armata mea toata cat aduce o vaca, nu e viata nedreapta?”

Si s-a facut culoar. Si de la semne obscene si zeflemea si rasete si misto-uri s-au trezit ungurii ca simt pamantul tropaindu-le sub picioare. Si le-a inghetat sangele-n vine. Si au apucat sa vada armia roaman napustindu-se spre ei. Si atat, li s-a taiat filmul, au disparut sub tavalugul armatei noastre.

Ehe, frumos vis am mai avut, nu-i asa? Eram numai` zambet dimineata..Oricum, cred ca-i oportun sa ma intreb, daca ii visez noaptea pe unguri..mai scap oare?