Editorialul Presei

Mizerie, multă mizerie.
Exasperare.
Aiureală!



Am observat ceva zilele acestea.
Omul cât trăiește își expune ideea asupra altui individ.

Că e bună, că e rea, nu contează...

Exemple concrete sunt peste tot. Oamenii cu un talent oratoric dezvoltat ies mai ușor in evidență. Cei care ghidează din umbra sunt feriți și numiți de către public conspiratori. Avem deăștia : D ... dar și dinăia.

Constat cu tristețe că nu va exista o Utopie... nici macar virtuală.
... era unul dintre scopurile mele...
Doream pentru Moldova acel spirit care să ne ridice asupra tuturor.
Fărâme din acel spirit se găsește in India.
Ingeniozitatea acelui spirit se vede in Japonia.

Spiritul nu va fi înfrânt niciodată. De asta românii sunt mereu in urma. Nu există spirit, renunțam usor, căutăm scuze și dacă ne permit alții... o luăm de la capăt.

Ne influențăm singuri...

Păcat ca individualii nu observă că e mai frumos succesul unui grup cât mai mare in fața unor grupuri și mai mari decât succesul personal.
- De ce mai există țări daca fiecare din țara respectivă luptă pentru partide, pentru influență... în fond crezând că cineva îi fura țara. Cum să fii atât de naiv.

Atunci când îți dai seama că muncind cu cel de lângă tine veți putea urca pe culmi mai mari decât singur sau cu unitatea militară, atunci veți avea baza pentru a fi numiți oameni.
Mai rămâne doar să alegeți un președinte matur...

Avem o țară mică, dar care adăpostește ceva mai valoros decat orice resursă. Citiți, cautați și gasiți-l.

*Campania revitalizarea culturală