Moduri de evadare din real - Visele
Acid Jazz
Privesc stelele ce sclipesc inca timid pe cerul abia parasit de astrul zilei. La periferia campului vizual observ lucirea unei stele atipice de culoare galben-rosiatica. Intorc capul si-l privesc pe tata cum expira fumul simultan cu un oftat cu care m-am obisnuit. Sta sprijinit de balustrada balconului si priveste in zare.
As vrea sa-l intreb ceva, dar mai savurez un timp linistea dintre noi. Am tot timpul. Aud vocea sotiei cum ma striga: -Florin!, vezi ca suna cineva la usa. Sunetul soneriei ma agaseaza si ma grabesc sa deschid...
Deschid ochii. Este deja 6.30. Ma ridic din pat sa opresc alarma telefonului pe care ar trebui sa o schimb pentru ca a inceput sa ma agaseze. Un vis banal, veti spune. Pentru mine nu este chiar asa. Cele doua personaje din vis nu mai fac parte din viata mea (tata de 10 ani iar sotia de 5).
Cum reuseste creierul sa creeze o lume virtuala atat de reala si cum poate sa separe informatiile care ar intra in conflict cu acea plasmuire? Nu este oare asta o dovada ca mintea noastra isi creeaza propriile evadari din realitate?
P.S. Ii rog pe cei tentati sa-mi explice semnificatia visului sa se abtina. Pentru mine sunt fascinante si deopotriva interesante doar mecanismele care ne permit sa visam si aceasta decuplare totala de realitate din timpul visului.
Comments
in timpul visului, singura parte din creier cuplata la realitate e partea responsabila de auz, iar subconstientul din creier creeaza visul ca mecanism de aparare. de aceea alarma ceasului a aparut in vis ca un sunet la usa.
un om care este hranit aparent ok dar ii este impiedicata posibilitatea de a visa moare dupa cel mult 14 zile. iar subconstientul fiecaruia, scorneste ceea ce e mai bun pt a se apara cat mai bine. daca ai cosmaruri, e ca ai constientul incarcat,
iar subconstientul vine sa-l descarce ca un preaplin la un rezervor, sau o supapa la o oala sub presiune.
o7
Nu mai am cosmaruri din copilarie. Atunci apareau probabil ca reflectare a anumitor frici specifice perioadei dezvoltarii cognitive a personalitatii. Nu spun ca acum nu ma mai tem de nimic, dar am capatat o seninatate si o intelegere superioara a potentialelor pericole. Visele mele sunt mai degraba vizionari ale arhivei personale de evenimente traite. Imi lipsesc visele vizionare din tinerete cand, de exemplu, dupa ce am citit "Amintiri despre viitor" de Erich von Daniken am visat un imens OZN.
visam...visam cand dormim... visam si cu ochii deschisi
aici sunt adunate, in maniera lejera, o parte din informatiile legate de vise
http://www.dr-taberei.ro/2012/01/26/ce-visam-cum-visam-si-mai-ales-de-ce-visam/
si aici..supliment pt altfel de visatori
http://www.youtube.com/watch?v=DJHigG36DtQ
Vrem sa visam. unii vor sa viseze atat de mult incat chiar viseaza ca li se indeplineste visul. Pentru ca daca vrei sa visezi, vrei sa ti se si indeplineasca. Dar visul indeplinit devine realitate . La inceput visul devenit realitate pare frumos chiar daca acum ai ochii deschisi.Si mai rau este cand visul devenit realitate este un om care a avut si el visul lui .Un vis e un vis dar doua vise devenite realitate pot realiza un cosmar .E usor sa visezi dar e greu sa scapi de cosmar, chiar imposibil