Cei "7 ani" din Garda Naţională

Day 1,672, 10:22 • Published in Romania Romania • by Nicolae Crefelean

Într-un articol mai mult sau mai puţin interesant pentru cei obişnuiţi să dea ochii peste cap la părerile noilor jucători, StefanRobert a ridicat un punct de vedere excelent încă din titlu: Cine câştigă din căderea Gărzii Naţionale?

Nu că ar fi ameninţată Garda Naţională, categoric nu pe termen scurt-mediu, dar haideţi să explorăm varianta asta.

1. Ce s-ar întâmpla dacă Garda Naţională (GN) ar fi înlocuită de unităţi militare (UM) private sau ale partidelor politice?
2. Ce s-ar întâmpla dacă noii jucători ar fi întâmpinaţi în prima zi cu 4-5 invitaţii diferite de a intra într-o unitate militară şi chiar şi un partid?

Încep cu propria experienţă din eRepublik, pentru că aşa nu speculez şi nici nu inventez. M-am înscris, am intrat repede în joc şi m-am luptat până mi-am terminat resursele, că eram încântat de noua jucărie şi am vrut să văd ce-i poate pielea. După ce n-am mai putut lupta am început să caut informaţii. Am ajuns la unitățile militare și m-am orientat către Forţele Speciale Române. Am intrat în chatul lor, am discutat cu OanaNicoleta şi just-me, iar OanaNicoleta m-a îndrumat către Garda Naţională. Am intrat în GN, am găsit mulţi oameni în chat, am început să discut cu ei, să pun întrebări după întrebări, în paralel cu cele puse în AcademiaFSR, aşa că m-am bucurat încă aproape de începutul meu aici de o mulţime de informaţii, sfaturi şi ajutor cu echipare. Evident, nu pot compara experiența mea cu a altora, pentru că eu am intrat aici în primul rând ca să înțeleg cum funcţionează jocul. Dar realitatea este că toţi cei care sunt aici ar trebui să înţeleagă jocul dacă vor să se şi simtă bine.

1. Ce s-ar întâmpla dacă Garda Naţională (GN) ar fi înlocuită de unităţi militare private sau ale partidelor politice?


Cred că ar fi un uriaşă greşeală logistică. La nivel naţional am avea mai multe entităţi care ar trebui să se ocupe de aceleaşi lucruri pentru fiecare UM în parte. Adică foarte multă redundanţă în ceea ce priveşte timpul şi resursele umane alocate recrutării, educării de bază, echipării şi educării continue până la absolvirea noilor recruţi.

Din punct de vedere al evoluţiei ţării cred că direcţia asta ne-ar împinge mult în urma celorlalte ţări eRepublik pentru că nevoia de personal cu adevărat calificat pentru îndeplinirea cu succes a tuturor etapelor de creştere a recruţilor ar fi mai mare decât am putea s-o acoperim, iar dacă am reuşi totuşi să îndeplinim toate cerinţele astea, tot am fi mult mai ineficienţi decât prin simpla adăugare a 2-3 noi ofiţeri de recrutare/echipare/educare în GN.

Dar mai e un aspect extrem de important aici. Cred mai mult în abilitatea "noastră" de a concura neloial decât loial, pentru că tendinţa actuală este aceea de creştere a numărului UM-urilor şi a partidelor, lucru de mare prost gust. De fapt replicăm reţeta catastrofală a politicienilor noştri din viaţa reală, de parcă suntem incapabili să învăţăm din greşelile altora şi chiar din suferinţele noastre bazate pe aceste greşeli.

E irelevant scopul UM-urilor şi al partidelor politice. Ceea ce contează este că am ajunge la o aprigă vânătoare de recruţi, lucru care ar mări numărul conflictelor interne. Asta ne duce natural către întrebarea a doua.

2. Ce s-ar întâmpla dacă noii jucători ar fi întâmpinaţi în prima zi cu 4-5 invitaţii diferite de a intra într-o unitate militară şi chiar şi un partid?

Ar fi complicat şi neplăcut. Eu unul n-am citit manualul (wiki-ul) jocului, n-am întrebat pe nimeni cum să pornesc la drum şi nici n-am înţeles toate detaliile care mi s-au spus în primele zile. Cu siguranţă ăsta e şi cazul altor începători aici.

Dacă aş fi fost asaltat cu întrebări şi invitaţii din prima zi sau la foarte scurt timp de la început probabil aş fi răspuns negativ multor invitaţii şi m-ar fi şi enervat agresivitatea cu care sunt urmărit de diverşi recrutori. Nu ştiu alţii cum sunt, dar când intru într-un magazin să văd ce mă inspiră, n-am nevoie de cineva să îmi facă "spam" cu oferta lui, pentru că nu ne cunoaştem şi n-are de unde să ştie ce caut sau ce mi-aş dori. Aşa că m-ar agasa fără niciun dubiu şi din respect aş spune că doar mă uit, însă cu o stare de disconfort. Cred că ştiţi despre ce vorbesc.

Plecând de la prezumpţia că toate UM-urile ar avea personal la fel de bine calificat/experimentat ca cel din GN, n-ar fi nicio problemă dacă noii membri ar ceda şi ar ajunge la oricare UM, care i s-ar părea mai atractivă. Dar pentru că eu nu mă feresc să dau exemple, că nu aşa se rezolvă lucrurile, numesc UM "România Unită" (RU) ca exemplul perfect "aşa nu".

Domnilor comandanţi/recrutori RU, plecând de la premiza că ştiţi mecanismele jocului, de ce ne insultaţi inteligenţa spunând că GN ne fură? Că dacă voi chiar credeţi asta, sunteţi înfiorător de inapţi pentru formarea recruţilor. Chiar şi eu am explicat (pe scurt şi simplu) într-un comentariu recent că echiparea GN este peste puterile de autosusţinere ale unui nou jucător. Deci un recrut nu este furat de nimeni dacă lucrează pentru GN. Mai mult decât atât, un angajator GN nu fură pe nimeni dacă are fabrica în altă ţară, unde bonusurile sunt maxime şi pot genera mai multe resurse. Că de resurse e nevoie pentru ăştia mici, care chiar luptă pentru eRomânia.

Închei aici cu observaţia despre UM RU, că articolul de faţă nu are ca scop critica directă la adresa lor, ci, printre altele, menționarea lor ca exemplul viu de lipsă de coerenţă în activitatea noastră politică şi militară - a noastră ca ţară.

Concluzii
Greşim cu toţii dacă ne aşteptăm la un sistem perfect. Însă greşim colosal dacă încercăm să dăm vina ba pe Plato, ba pe alianţe, ba pe capra vecinului, atunci când suntem atât de descoperiţi pe plan intern, fără o strategie pe termen lung pe care toate guvernele s-o respecte, s-o urmărească şi s-o comunice permanent cetăţenilor.

N-o să murim de moartea celor 1000 de tăieturi, ci de moartea celor 1000 de partide şi UM-uri. O să murim de lipsa de inteligenţă cu care pretindem că gestionăm o activitate de timp liber care ar trebui să fie distractivă, nu agasantă. Vom fi tot mai des cotropiţi pentru că vom urmări cai verzi pe pereţi şi promisiuni electorale subţirele, fără cine ştie ce coerenţă şi finalitate. Mai presus de toate avem nevoie de o strategie zdravănă, apoi de guvernări care să concureze în atingerea cât mai rapidă a punctelor de evoluţie pe care le urmărim. Nu de reinventarea roţii şi poveşti electorale avem nevoie. Trebuie doar să fim pragmatici şi uniţi. Să nu uităm că oamenii sunt diferiţi şi flexibili, deci indiferent că întră în GN, vor intra după absolvire într-o altă UM şi asta va depinde de atractivitatea acesteia, nu de rahaturile care se zvonesc sau chiar se cunosc despre aceasta.

Vă rog, daţi dovadă de maturitate şi haideţi să-i jucăm inteligent pe adversarii noştri. Dar nu fără un plan consistent, pentru că altfel ajungem la acel ping-pong pe care nu vi-l doriţi. Avem bube în cap şi trebuie să le rezolvăm, aşa că haideţi s-o facem pur şi simplu. Care e problema?

Avem nevoie de jucători noi, bine crescuţi, cu cei "7 ani". Nu vă mai câcâiţi să-i aduceţi în UM-urile voastre cu tot cu scutece. Lăsaţi-i să crească şi luaţi-i dup-aia. Vor fi mult mai valoroşi după ce învaţă mecanismele jocului.