Prima "poezie"
notterosa
Norii
Iata o forma!
Ce ciudata-i!
Se inalta acum pe cer.
Nu-i fantoma
este nor.
Nori pufosi si lucitori,
stralucesc pe ceruri vara
luand infatisari de om,
cand copiii vor
taina descifrarii lor.
Uneori par animale.
Ba-i o mata!
Ba-i un leu!
Fel de fel...
forme bizare
o cetate, un castel...
Niciodat nu poti ghici!
Norii vantu-i modeleaza
presarandu-i pe campii.
Nota, in loc de poveste: Poezie scrisa la 13 ani intr-o tabara de pionieri (am primit locul intai... nu pentru poezie... ci pentru interpretarea acesteia)
Doi ani mai tarziu: aceasta poezie alaturi de alte trei - patru incercari in strofe (acelea cu rima, si dupa toate canoanele) le-am aratat profesorului de lb. romana... mi-a spus delicat sa-mi vad de stiintele mele... exacte... asa ca am luat o pauza... Acum la "batranete" fac ce doresc, cum doresc... am prins ceva curaj... de aici... de la cei cativa prieteni "fara glas si fara chip"... si ma voi stradui... cat m-or tine "talentele" sa va mai scriu cate o anemona in joaca mea de-a "poeta"
: ) Sa aveti o zi frumoasa!
Comments
Spargete-n talente ca ai stofa !!!
: D
Felicitari! Niciodata nu e prea tarziu....
cata vreme scrii
aceste minunatii
prin gand sa nu-ti treaca
"batrana" c-ai fi!