Join the new world

Continuare....



Al Doilea Război Mondial
Armata română eliberează Basarabia de sub ocupaţia sovietică. Chişinău, 1941. (Tancuri Renault R-35)

În iunie 1941 România, aliată cu Germania, după începutul războiului împotriva URSS, a reocupat nu numai teritoriile cedate un an mai devreme, ci (alături de germani) şi Podolia ucraineană între Nistru şi Bug, devenită zonă militară de ocupaţie germano-română. În martie 1944 trupele sovietice intră din nou în Basarabia de nord (Hotin, Soroca, Bălţi) iar la 24 august 1944, ele ocupă Basarabia de sud.
[modifică] Destrămarea Uniunii Sovietice şi Basarabia

La 27 august 1991 în decursul procesului de destrămare a URSS-ului (Uniunii Sovietice), Republica Moldova şi-a declarat independenţa, devenind un stat-membru al ONU.
[modifică] Republica Moldova

Imediat după proclamarea independenţei, au apărut concomitent o mişcare a româno-moldovenilor majoritari, care sprijinea reunificarea Republicii Moldova cu România şi mişcări potrivnice care sprijineau fie unirea cu Rusia sau cu Ucraina, fie despărţirea unor teritorii (Transnistria, Găgăuzia) de Moldova. Cele din urmă (forţele secesioniste) au proclamat unilateral independenţa teritoriilor respective. în 1992, Republica Moldova a încercat să-şi stabilească suveranitatea prin forţa armelor în stânga Nistrului, dar a fost împiedicată de ruşi, prin armata
În urma alegerilor parlamentare din data de 5 Aprilie 2009, Partidul Comunist din R.Moldova (pro-sovietic) a câştigat 50% din voturi, urmat de cǎtre Partidul Liberal cu 13% şi Partidul Liberal Democrat cu 12%.

La 7 aprilie 2009 zeci de mii de protestatari, în mare parte tineri, au protestat în Chişinău, acuzând guvernul comunist de fraude electorale. Protestele paşnice au trecut la violenţă datorită provocatorilor, infiltraţi în mulţime. Au fost atacate şi ocupate clǎdirile Parlamentului şi Preşedenţiei.[11] Actele violente au fost condamnate de cǎtre OSCE.[12]. Conform Realitatea TV, Ministerul de Interne moldovean a anunţat cǎ peste 100 de poliţişti au fost răniţi în confruntări[13], iar pe 8 aprilie au fost arestate 193 de persoane.[14] S-au înregistrat 3 victime iar numeroase persoane au fost maltratate în arestul poliţiei.[15]
Vezi şi: Protestele de la Chişinău din 2009

Partidele de opoziţie au blocat de două ori alegerea candidatului comunist la funcţia de preşedinte ceea ce a dus la dizolvarea parlamentului şi organizarea de alegeri anticipate pe 29 Iulie 2009, la care Partidul Comuniştilor se plasează din nou pe primul loc, dar nu obţine majoritatea, partidele de opoziţie (PL, PLDM, AMN şi PDM) putând forma noul guvern. Opoziţia a format noul guvern de dreapta şi a încercat să aleagă preşedintele, unicul candidat la funcţia de preşedinte fiind Marian Lupu, actualul preşedinte al PDM, PCRM nu a înaintat nici un candidat. Au avut loc două încercări de a alege preşedintele şi ambele au fost boicotate de către PCRM.