Join the new world

Antichitate

În antichitate, teritoriul (dintre Nistru şi Carpaţi) Moldovei era locuit de daci (regatele lui Burebista şi a lui Decebal). Regiunea sudică moldoveană de la Marea Neagră (la sud de Cahul) a aparţinut Imperiului Roman, partea de nord rămânând în acest timp dacilor liberi (supuşi raidurilor triburilor migratoare). Situată pe o rută strategică între Asia şi Europa, Moldova a fost deseori prădată sau invadată temporar pe parcursul istoriei antice şi medievale de diverse populaţii sau popoare migratoare, printre care se pot aminti: Goţii (germanici), Hunii (mongolici), Bulgarii asiatici turcofoni (iniţial, apoi slavofoni), Ruşii kieveni, Maghiarii (ugro-finici), Pecenegii şi Cumanii (turcofoni), şi tătarii. Odată aceştia trecuţi, asimilaţi sau aşezaţi (în Europa sau/şi Asia), autohtonii moldoveni, vorbitori de limbă română, reuşesc să ridice în Evul Mediu Mijlociu între Prut şi Nistru mai multe cetăţi româneşti: Onutu, Hotin, Soroca, Orhei, Hansca şi Tighina, citate în cronicile cavalerilor Teutonici ca fiind cnezate vasale ale Haliciului şi ale Voliniei.
[modifică] Moldova medievală

În Evul Mediu Dezvoltat, odată cu apariţia ţărilor române medievale, Basarabia (al cărei nume desemna iniţial sudul viitoarei gubernii a Basarabiei, cunoscut şi ca Bugeac) şi partea dintre Prut şi Nistru a Ţării Moldovei constituiau jumătatea de răsărit a voevodatului Moldovei. În secolul al XVI-lea, Principatul Moldova a fost obligat să accepte suzeranitatea Imperiului Otoman. Abia ulterior în secolul XIX, prin Tratatul de la Bucureşti din 1812, Basarabia a intrat (în mod fraudulos faţă de tratatele de drept politic, aflate atunci în vigoare) sub stăpânire rusească,[8] în componenţa Imperiului Rus.
[modifică] Stăpânirea rusească

Dezvoltarea economică a guberniei Basarabia (după deslipirea de statul Moldova), sub adminstraţia rusească, s-a efectuat în perspectiva unei economii de export de grâne şi vite spre portul Odesa şi în paralel cu un proces de rusificare intensă a acestei regiuni, cum se proceda în toate zonele de populaţie ne-rusă din imperiul ţarist rus. Este semnificativa proporţia covârşitoare a românilor în 1817 în Moldova de Răsărit: 86%. În acest cadru au fost construite căile ferate şi zonele urbane noi din Chişinău şi Bălţi, care au devenit (demografic) oraşe preponderent ruseşti în mijlocul autohtonilor moldoveni de origine română.

Pentru a îndepărta Rusia de la gurile Dunării, marile puteri europene, prin Tratatul de la Paris din 1856, i-au restituit României trei judeţe din sudul Basarabiei : Cahul, Bolgrad şi Ismail. La 24 ianuarie 1859, Principatul Moldovei, prin unirea cu cel al Ţării Româneşti sub domnia unică a românului moldovean Alexandru Ioan Cuza, a participat la întemeierea statului naţional român, care cuprindea atunci şi sudul Basarabiei.

Prin Tratatul de la Berlin (187😎, marile puteri au obligat România să cedeze Rusiei sudul Basarabiei în schimbul Dobrogei şi a recunoaşterii, de jure, a independenţei României faţă de Imperiul Otoman. Lucrul acesta a adâncit resentimentele româneşti faţă de politica Rusiei în raport cu integritatea României.
[modifică] Reîntregirea României

După Revoluţia Rusă, Basarabia şi-a proclamat independenţa sub numele de Republica democratică moldovenească în ianuarie 1918, iar la 9 aprilie s-a unit cu Regatul României.
[modifică] Pactul germano-rus şi Basarabia română

Ulterior, în iunie 1940, în contextul pactului imperialist Germano-Sovietic, România a fost forţată să cedeze Basarabia, dar şi Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţei (parte din Moldova apuseană) care nu făcuseră niciodată parte din Imperiul rusesc[9][10]. La 2 august 1940, Uniunea Sovietică a proclamat pe teritoriul Est-Moldovei româneşti, Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, care cuprindea cea mai mare parte a fostei gubernii Basarabia, dar şi un teritoriu din Podolia, în stânga Nistrului. Herţa, Bucovina de Nord şi Bugeacul au fost încorporate în RSS Ucraineană, unde s-au petrecut nenumărate ucideri in masă asupra românilor/moldovenilor.

Va urma......