Join the new world

Infiltrarea
Continuare de aici

-Acceleratie descendenta 1000m/s, scut frontal rezista, flapsuri scoase, parasuta atenuare pregatita, pilot automat.....oooon llliiiineeee, repeta cu voce tare toate rutinele unei asolizari pe care tocmai o efectua grupul Omega din Intelul Sfarsitorilor, pe satelitul planeta, pilotul cargoului.

Distrugatorul Equimantix fusese lasat pe o orbita inalta, deasupra senzorilor subspatiali mermadieni, camuflat optoelectromagnetic, pentru a nu fi detectat, comandoul incercand infiltrarea cu un cargou capturat cu mult timp in urma de holtzmani de la mermadieni, cargou pe care sfarsitorii platisera o gramada de aur latinium ca sa-l obtina.

-Cargou XBZ 007, identifica-te te rog, se auzi o voce metalica ce provenea de la un controlor de trafic automat aflat intr-unul din turnurile de control de pe sol.

-Ce dracu sa le zic astora ba frate, incepu brusc sa transpire pilotul, astia nu mi-au dat niciun indiciu despre parolele mamelucilor de mermadieni. Zise la plesneala un indicativ pe care il auzise nu cu mult timp in urma de la un soldat mermadian veteran, dezertor, si cu care avusese ocazia sa bea 2 butoaie cu bere intr-o carciuma de pe strada Eminescu din Iasi.

-Alfa Bravo Tanga Slapi.

Urma o pauza dupa care vocea sintetica continua;

-Alfa Bravo Tanga Slapi, parola de azi te rog.

Asta deja depasea posibilitatile sale de disimulare in spatiul inamic si, chema agitat pe seful sau.
-Sefu’, ce dracu de parola le zic astora? Ca eu habar nu am de nimic.
Seful Cricri zambi superior dupa care scoase grav trei ragaituri urmate de o basina.Parea un fel de limbaj morse.
Consternarea deja era intiparita pe fata pilotului cand, vocea sintetica se auzi iarasi binevoitoare.

-Permission granted. Puteti andoca in bay-ul 36, sector sudic.

-Gata baieti, echiparea, incarcati echipamente si valea. Ne asteapta un drum foarte greu si plin de neprevazut.
Rand pe rand soldatii sfarsitori isi imbracara vestele antifazice, castile din poloniu saracit, casti utile la ecranarea gandurilor pentru a nu fi interceptate de statiile inamice de cerebelolocatie, echipamentul blindat peste care isi trasera hamurile de care urmau sa fie agatate aparaturile stiintifice si militare necesare expeditiei.
-Ok, toata echipa e gata? intreba pe o voce autoritara comandantul de pluton.

-Ready to fight, strigara cu totii in cor, dupa care iesira rand pe rand din cargou raspandindu-se rapid prin vegetatia luxurianta in care se afla bay-ul de aterizare.

Mergand incolonati, vrand sa-si ascunda dificultatea marsului efectuat cu 50 de kg in spate pe povarnisul destul de abrupt aflat chiar la baza muntelui, incercau prin conversatii sa uite de dureri.
Fiind un pluton format din oameni ale caror meserii erau variate, existand acolo si savanti, militari de profesie, hackeri priceputi in spart parole diverse, conversatiile erau greu de legat. Prepelix Ieru, cel mai mic din pluton dar o minte stralucita de altfel, mergea cu gura cascata in sus, avea capul dat pe spate practic, studiind aurora ce se crease pe cer in urma inchiderii ferestrei scutului.
- Bendix, stiai ca aurorele boreale contin o cantitate imensa de stringuri subspatiale, stringuri care, prin interactiunea lor repetata pot creea distorsiuni spatio-temporale?
Bendix, un soldat aspru care isi capatase porecla dupa ce a reusit sa sparga capul unei clone cu bendixul tancului sau ramas fara munitie, nu-i raspunse. De altfel, capacitatea lui de intelegere era depasita de cele spuse de Prepelix. Prepelix insa continua cu etalarea cunostintelor stiintifice pe care le poseda, lucru care il scoase de-a dreptul din sarite pe Bendix, facandu-l sa se intoarca la asta cu ochii holbati dupa care se infipse in gulerul sau;
-Mai taci ba moara stricata, gata, mi-ai impuiat capul, parca ai fi EidrienEleven, robotul ala al nostru de cafea stricat, numai pe ala cand il apuca pandaliile rasneste intr-una fara sa se opreasca.

In fata, brusc, seful plutonului se lasa pe un genunchi si, cu mana dreapta ridicata facu un semn rapid ca plutonul sa se opreasca. Ceva parea suspect de usor, chiar prea usor au ajuns aproape de satul care strajuia poala versantului vizat.

Pertinax, seful grupei le facu semn sa se raspandeasca rapid de jur imprejur.
Au stat asa mai bine de 2 ore, insa nu au reusit sa desluseasca decat usoare tremururi ale varfurilor inalte de boscheti, lucru care il pusera pe seama vantului ce adia incetisor.
-Regruparea, continuam marsul spre obiectiv, spuse soptit Pertinax dup care, isi aseza mai bine pe umar accelerato-proiectorul de particule grele bipolare.
Dar, fara sa aiba nici cea mai mica idee, sfarsitorii, erau urmariti inca de la asolizare de soldati camuflati ai Lordului Matracuc care le ordonase sa-i urmeze pas cu pas pe sfarsitori pana la obiectivul vizat de acestia.


Va urma....