PROVOCARE
Lucia38
Pentru că azi se împlinesc 80 de ani de la nașterea marelui poet Grigore Vieru, am să răspund provocării lansate de Tinkutza și am să dedic celui cu care am impartit prima punga de arahide niste versuri minunate scrise de acest mare poet.
Singurătate
Afară plouă ca şi toamna şi-i urât,
Mă uit pe geam ca după tine, şi atât.
În mine toate amintirile te-aşteaptă,
De-aceea mi-i privirea stranie şi dreaptă.
Ca-ntr-un copil ce-a adormit plângând,
În mine nu mai este nici un gând.
Vreau să trăiesc şi-mi cad din mână cărţile;
Mă împresoară chipul tău din toate părţile.
Mâna ce mi-a-mprăştiat părul şi gândurile
Îmi amestecă pe carte toate rândurile.
Rămân uităndu-mă pe geam ca după tine,
Şi tot aştept pe cineva şi nu mai vine.
Comments
o7
o7
o7
o7
Multumim.
Eu va multumesc ca ma cititi 🙂
o7
o7 🙂
Vreau sa traiesc si-mi cad din mana cartile...
Mai ai asul din maneca, stii tu... 🙂
plecaciune marelui poiet national
intr-adevar e minunat 🙂
Mulțumesc frumos, Lucia! (hug)
Eu iti multumesc pentru provocare. Hug 🙂
🙂
multumim🙂
si eu iti multumesc Greieras draga 🙂
http://i.imgur.com/ZRVLPZb.png : )
Vai, Tinkutza draga, ce m-ai nimerit de data asta... 🙂
o7
o7 🙂
😁 Multumesc, Lucia! Chiar nu prea l-am citit pe Vieru, asa ca imi umpli un mic gol prin articolul acesta!
cu mare placere 🙂
ooo ce frumosssss o7Lucia!
Lucia38! Cu plecaciune respect admirativ enunt!
Mandru ca am eDat de tine!
o7
mmmda, merge !
v