Marea

Day 2,924, 01:19 • Published in Romania Romania • by direct x

problematică exemplu pentru articolul lui belze

ambient muzical

Anul asta am fost la mare iar. Mie soarele nu-mi face foarte bine, am căzut însă la pace cu niște crème cu factor mare de protecție.

Acolo la Mangalia, venea zilnic un ”vaporaș” o șalupă de fapt, Esperanța... care lua turiști, îi ducea în larg, ocolea o baliză, și-i aducea înapoi de unde i-a luat.

Eu nu m-am născut unde trebuia. Eu iubesc apa. Sunt câteva lacuri pe lângă Iași, am innotat în toate, kilometri. Aerul bâhlit de la suprafața lor, peștii morți la mal, nu-mi cresc apetitul de ”mers” pe apă.

Revin la subiect...Marea.

Și ajung la mare. Și văd șalupa, o zi două, trei. Și văd baliza...Și a patra zi, văd pe cineva care s-a întors înnotând, de pe șalupa Esperanța.

Îmi deschid borseta cu bere. Beau pe nerăsuflate una. Intru în mare. Sunt sigur că nimeni nu-mi va observa absența. Innot. Știam teoretic circulația curenților marini și efectul de ”lighean” pe care-l are marea. Zburd peste valuri păstrând un unghi de 30 grade sexagesimale în dreapta mea față de baliză. Înnot de plăcere, mă scufund în apă cu ochii deschiși, simt sarea în nări. Ajung după mult timp la baliză. Încerc să apuc scara. Observ ca degetele nu mi se descleștează.

Mă prind cu brațul de scară. Plajele erau ca niște tartine, oamenii nu-i mai vedeam bine, erau mai mici ca furnicile.
Mă lovește realitatea. Sunt hipotermic, trebuie să ies din apă. Oricât oi iubi-o eu. Reușesc să ies.

Vaporașul se îndrepta deja spre mal. Apare un skijet. Un tip cu o tipa super pe el nu pe tip. Pe skijet. Ai nevoie de ajutor? Mă întreaba. Îhî. Îi răspund. Tremuram tot, erau 40 de grade afară și eu nu reușeam să mă încălzesc. Nu știu dacă erau de la frig sau adrenalină. Mă urc pe skijet, iar omul mă duce la mal.

M-a salvat. Un zâmbet aproape înțelegător primesc după umile mulțumiri și de la el și de la tipa super din spatele lui.

Mă duc pe cerșaf. Cum am spus: absența mea de 3 ore și ceva nu a fost remarcată. Unde ai fost? Mă întreabă soața. Am băut bere și am mâncat pizza la terasa aia. Am văzut un dobitoc care a innotat până la baliza aia. Trebuie să fii cretin să faci asta. îmi zice. Așa-i. Vreau un mohito îi zic eu mai încălzit.... Bea un suc... îmi spune.

Apropos...cum e pizza la terasa aia? Cu ce e? De unde ai avut tu bani să o plătești când portmoneul e aici? Prostule!

N-am mai zis nimic. Nici eu nici ea. După, n-am mai fost în apă mai adâncă de gât. Iar ei tot i se părea mult. Eu tot iubesc marea și o iubesc și pe ea. Pe nevastă.

dx