Justetea si importanta iubirii! (In cautarea argumentelor filosofice!)

Day 2,288, 12:26 Published in Romania Romania by Florin I

Filosofia este stiinta vietii ( -denumire provenita din greaca veche: filo = viata, sofie = stiinta). Este controversata aceasta denumire pentru ca un filosof nu are obligatoriu suficienta experienta de viata pentru a putea fi socotit un cunoscator al vietii, insa, pe de alta parte, oricine poate avea suficienta experienta de viata pentru a pune in discutie si in dezbatere viata. Este la fel de adevarat ca un om nu trebuie sa fie obligatoriu filosof pentru a filosofa. Pe aceasta constatare ma bazez in scrierea prezentei lucrari, folosindu-ma de intelepciunea unor filosofi celebri.


Am sa incerc sa demonstrez „justetea” si importanta iubirii. Incerc sa demontrez ca persoana iubita este intradevar unica, dar iubirea insasi este cu adevarat importanta.


Am sa incep printr-o definitie a vietii in stil Darvinian:
„ A trai inseamna sa te ingrijesti de viata, sa simti durerea si placerea intr-un amestec potrivit si sa mori mai devreme sau mai tarziu.” Si iubirea face parte din viata pentru ca iubirea inseamna atat placere cat si durere. Iubirea este naturala.

„ Un lucru este just atunci cand tinde sa conserve integritatea, stabilitatea si frumusetea unei comunitati biotice; si e gresit atunci cand tinde altminteri.” Cred eu ca v-ati convins de „justetea” iubirii, desi uneori poate tinde „altminteri”.

De-a lungul vietii noi iubim diverse persoane. Daca s-ar crea o replica, identica molecula cu molecula, a unei persoane iubite nu ai iubi acel individ, ci ai continua sa iubesti persoana individuala de care efectiv te-ai legat in cursul timpului. Si aici atasamentele noastre fata de persoane vizeaza ce sunt efectiv ele, nu doar experientele pe care ni le inlesnesc.

O opera de arta poate sa-si sporeasca valoarea pur si simplu pentru ca sunt foarte putine alte opere de acelasi artist, sau din aceeasi perioada istorica, sau in acelasi stil. Chestiunea nu e aceea ca pretul unei piese creste odata cu raritatea, eu am in vedere valoarea estetica, nu pretul in bani. Privite intocmai ca obiectele estetice valoroase si organismele rare pot fi valoroase pentru ca sunt rare. Ganditi-va ca o persoana nu e „doar” rara, ci unica.

Se poate obiecta ca operele de arta au doar o valoare instrumentala insa ca speciile au valoare intrinseca. Probabil ca e adevarat – asa cum am sustinut mai devreme – ca atasamentul nostru fata de operele de arta, fata de natura si fata de persoanele iubite se intinde dincolo de experientele pe care ni le prilejuiesc; Dar s-ar putea argumenta ca „ in cazul estetic valoroasa este intotdeauna relatia dintre cel care valorizeaza si obiectul valorizat”. In cazul nostru „obiectul valorizat” este persoana iubita, iar iubirea este „valorizarea”. Tinand cont de aceste informatii si mai ales de informatia: : „obiect valorizat” = opera de arta = persoana iubita vom analiza spusele unui filosof inspirat si el din filosofia darviniana: „Cand avem experienta unei opere de arta, valoare nu sta pur si simplu in experienta, ci in faptul compozit ca noi si opera de arta suntem relationati in anumite moduri. Se sugereaza imediat ideea ca daca nu ar exista in lume cineva care sa valorizeze, atunci nimic nu ar mai avea valoare, pentru ca astfel de fapte relationale nu ar mai putea exista.”



Sa adaptam la discutia noastra „argumentul ultimului om” formulat de fratii Boutley: daca un razboi mondial ar accelera prabusirea sistemului planetar, atunci ultima fiinta umana (in scopul acestui exemplu presupunem ca ea este ultima fiinta care valorizeaza) ar putea sa distruga toate operele de arta si nu ar fi nimic gresit in ceea ce ar face. Adica: „daca obiectele estetice sunt valoroase numai in masura in care cei care valorizeaza pot sta intr-o anumita relatie cu ele, atunci in momentul in care acestia dispar – dispare si posibilitatea valorii estetice. Intr-un sens, astfel se neaga ca obiectele estetice sunt intrinsec valoroase: nu ele, in sine, sunt valoroase; mai degraba sunt valoroase faptele relationale ale caror parti sunt.”



Iata, se implinesc incercarile mentionate la inceput. Si filosofii au concluzionat astfel, si eu am ajuns la aceeasi concluzie. Prin filosofie se intelege ca atunci cand esti de acord cu premisele, obligatoriu esti de acord si cu concluzia. Eu am ajuns la concluzia ca iubirea conteaza si merita sa i se dea atentie. Daca priviti din prisma faptului ca am concluzionat eu astfel, ma puteti contrazice; daca nu sunteti de acord cu premisele, atunci va las sa va contrati cu marii filosofi.








PS: Iubirea face parte din tot si toate! Iubirea este prezenta si aici in erepublik, si ar trebui sa isi faca simtita prezenta mai acut, mai ales in perioada asta; credeti-ma , eRomania ar avea de castigat!